Să înţelegem termenul de poluare

CUM TREBUIE SĂ ÎNȚELEGEM ȘI MAI ALES SĂ PERCEPEM
TERMENUL DE POLUARE

Foarte mulți cunoscători și mai puțin cunoscători utilizează cuvântul POLUARE. Este foarte greu să-i ceri uni om simplu să deslușească înțelesul acestui termen care are următoarea definiție oficială:

”Poluare - acțiunea de introducere directă sau indirectă de către om, de substanțe și energie în mediu, care aduc prejudicii sănătății umane, deteriorează resursele biologice și sistemele ecologice, generând disfuncții la nivelul agrementelor sau împiedicând alte utilizări legitime ale mediului.”

Ca să vorbești despre poluare trebuie să existe poluatorul și poluantul. Acest ultim termen a fost definit oficial astfel:

”Poluant - orice substanță solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori, orice formă de energie (electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații) care introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestora sau al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale.”

Acest termen s-a cam banalizat referitor la modul cum trebuie să fie perceput de către populația receptoare datorită multiplelor lui utilizări în vorbirea curentă, dar care nu are nimic semnificativ sub aspectul finalității lui perceptibile.

Au fost semnalate de-a lungul timpului multe cazuri de poluare a diferiților componenți ai mediului înconjurător, unele chiar grave și nu a murit nimeni. Mulți oameni de știință atrag însă atenția asupra pericolului de poluare a mediului ca urmare a promovării unor proiecte grandioase cum ar fi exploatarea aurului pe bază de cianuri de la Roșia Montană sau trecere la o exploatare intensivă gazelor de șist pe tot teritoriul României. Majoritatea celor care s-au familiarizat cu acest termen spun cam așa: ȘI CE DACĂ SE POLUEAZĂ, NU MOARE NIMENI, DECI NU ESTE NICI UN PERICOL.

Este adevărat că omenirea a supraviețuit și în urma producerii unor accidente grave prin care unii componenți sau subcomponenți ai mediului (ex. apa de suprafață și subterană, solul, aerul, numeroase specii din flora și fauna sălbatică sau antropizată) au fost afectați de poluare, dar mai nimeni nu a reușit să-i înțeleagă efectul direct și indirect atât la nivelul individului, cât mai ales la nivelul colectivităților umane.

În problemele de drept al mediului, prin acceptarea sau tolerarea ori cărei forme de poluare s-a constat că omul sau colectivitatea care suferă acest flagel este supusă unui act delictual sinonim cu FORME FOARTE GRAVE ALE FURTULUI. Acest act delictual ori se produce direct de către hoț, ori este produs de poluator TOT FURT RĂMÂNE.

Ca să fiu mai clar încerc să exemplific simplist un caz. Dacă un cultivator de cartofi obține în mod normal de pe terenul lui o recoltă echivalentă a 25 de saci de cartofi, prin poluarea solului direct sau indirect de către un poluator identificat, cultivând aceiași suprafață de teren, acesta va obține o recoltă de numai 18 saci cu cartofi. Dispariția din munca prestată de el a 7 saci cu cartofi este echivalentă cu furtul acestei cantități de către cineva, cu toate că furtul propriu-zis nu s-a produs, iar hoțul în accepțiunea noastră tradițională nu există.
Există în acest caz constată doar această pagubă cantitativă sesizabilă foarte ușor la strânsul recoltei. Dar poluanții din sol afectează și calitatea cartofului, acesta devenind un factor de risc pentru sănătatea omului în cazul în care îl consumă fără a ști că el provine de pe un so poluat. În acest caz, recolta obținută este fie neconsumabilă fie necomerciabilă. În aceste condiții paguba este totală și nu se referă numai la partea cantitativă a prejudiciului, ci și la partea calitativă a lui, cu toate consecințele care pot decurge din aceasta.

În aceste condiții POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR sau numai a unor componenți sau subcomponenți ai acestuia, trebuie percepută de către toți oamenii CA UN ATENTAT COMIS DE POLUATOR asupra:

• Dreptului la viață;
• Dreptului la sănătatea individului și a comunității umane din care face parte;
• Dreptului la bunăstare, poluarea aducând după sine SĂRĂCIA;
• Dreptului la libertate și proprietate, etc.

Dacă aceste atentate sunt făcute cu știință se pune întrebarea cum poate fi catalogat poluatorul. Răspunsul este simplu: CRIMINAL LA ADRESA COMUNITĂȚII UMANE. Se pune totuși întrebarea cum de ajunge poluatorul să facă cu știință acest act criminal și mai ales cine îi permite acest lucru?

Poluatorul cu știință va încerca să motiveze că i-au fost permise de către autorități să desfășoare toate activitățile prin care s-au produs aceste poluări în urma cărora au rezultat aceste atentate la drepturile fundamentale ale omului. Și aici juriștii pot da un răspuns clar, AUTORITĂȚILE CARE PERMITĂ EXECUTAREA CU ȘTIINȚĂ A UNOR ACTIVITĂȚI GENERATOARE DE POLUANȚI ȘI POLUARE SUNT COAUTOARE LA ACTUL CRIMINAL LA ADRESA COMUNITĂȚILOR UMANE.

Este necesar ca cetățeanul să perceapă acest înțeles larg al actului de poluare și mai ales consecințele asupra individului și a colectivității umane în care trăiește pentru a conștientiza ce fel de politică de protecție a mediului înconjurător promovează autoritățile pe care le plătim cu toții din taxele și impozitele percepute de stat de la contribuabil. Definiția politicii mediului înconjurător are următorul înțeles:

Politica mediului înconjurător - formularea intențiilor și principiilor unei organizații, în raport cu performanța sa generală în protecţia mediului, care furnizează un cadru de acțiune și elaborare a obiectivelor și țintelor în cadrul activităților de protecţie a mediului înconjurător, pentru utilizarea și dezvoltarea durabilă a unei zone sau regiuni, conform principiilor fundamentale din acest domeniu. În cazul nostru, putem vorbi de intențiile și principiile USL, care s-a dovedit că nu are nici un fel de performanță de mediu, dar care și-a formulat obiective și ținte clare de poluare a mediului înconjurător prin reglementarea actului de promovare a unor activități atât de explorare și extragere a gazelor de șist, cât și de utilizare a cianurilor în exploatarea minereurilor aurifere de la Roșia Montană etc. activități care reprezintă un atentat la viața, sănătatea, libertatea și bunăstarea populației României, oferindu-ne în schimb dreptul la sărăcie, boală, pauperizare și vagabondaj european.

Mircea Vintilescu

No comments:

Post a Comment