Într-o intervenție pe care am avut-o anterior, am scris și am atras atenția că majoritatea candidaților la funcțiile de primari pentru orașe, cât și armata de consilieri care s-au înscris pe liste pentru aceste alegeri locale, nu au de unde să cunoască și să se informeze corect despre ce este, ce reprezintă și mai ales cum trebuie să funcționeze o așezare de tip urban, pentru că, până astăzi nu avem în lexicul nostru niște definiții corecte și mai ales oficiale referitoare la termenul de ORAȘ.
Tot la fel stau lucrurile și pentru numărul mare de candidați din mediul rural, unde cuvântul SAT, sau de localitate rurală nu are o definiție oficială care să ne lămurească asupra înțelesului corect al acestui termen.
Interesant este că majoritatea candidaților provin din rândul unor formațiuni politice cu mari pretenții și care au dat în nenumărate rânduri primari și consilieri locali care au administrat mai toate localitățile atât mediul rural, cât și mediul urban. Despre candidații independenți la aceste funcții, pot spune că reprezintă o minoritate care nici măcar nu poate fi luată în seamă.
În condițiile în care competitorii nu cunosc semnificația termenilor de ORAȘ și SAT, este firesc să te întrebi cum de au putut administra aceste așezări umane, dar mai ales cum le-a influențat dezvoltarea lor în perioada celor 26 de ani scurși de la evenimentele din anul 1989 și până astăzi.
O concluzie foarte reală despre performanța activității lor de administratori ai zonelor urbane și rurale, se poate trage de fiecare dintre noi, fără a face eforturi de analiză prea mari, respectiv putem atribui calificative de la PROST, SPRE FOARTE PROST ȘI CHIAR CRIMINAL.
Realitatea pe care o trăiește populația din toate așezările umane este foarte clară, populația o duce din ce în ce mai greu și într-o sărăcie lucie de la un ciclu electoral la altul. Starea de sănătate a locuitorilor de la orașe și sate devine din ce în ce mai precară datorită sărăciei introdusă și dezvoltată chiar de către edili a acestor așezări. Toate zonele de intravilan se dezvoltă haotic, ele fiind expuse unor nenumărate riscuri pentru locuitorii acestora care plătesc nemeritat costul dezmățului administrativ.
Dotările edilitare din fiecare localitate în parte sunt la pământ și/sau nefuncționale, serviciile publice sunt tot mai deficiente, serviciile sanitare sunt la mila lui Dumnezeu, protecția cetățeanului devine o bună glumă de bancuri cu Bulă, copiii noștri se îmbolnăvesc pe capete datorită indiferenței celor cărora noi le-am încredințat răspunderea administrativă și enumerarea poate continua, dar mă opresc pentru că nu intenționez să ne crească tensiunea peste limita suportabilului.
Te întrebi firesc, cum de a fost posibil să ajungem în această stare jalnică. Răspunsul îl putem găsi tot în sfera politicului. Nici un partid politic care se respectă nu investește nimic în formarea, instruirea și educarea unor cadre competente care să se implice conștient în administrare a localităților. Ca să ascundă această carență de funcționare a partidului, se utilizează frecvent motivațiile: ESTE OM CU NOTORIETATE, sau ESTE UN BUN GOSPODAR.
În realitate, la nivelul fiecărui mare partid politic, candidații sunt selectați pe bază de licitație publică, respectiv cine dă mai mai mulți bani pentru partid ăla este propus să candideze. Poate să fie o lichea sadea sau interlop, dacă are bani de dat partidului, atunci ajunge ori primar, ori consilier, funcție de cât este dispus să cotizeze fiecare candidat în parte.
Se ajunge la forma ridicolă că pot candida la aceste funcții și pușcăriașii sau pușcăriabilii, căci partidele politice sunt interesate să facă bani de pe urma candidaților, dar în nici o formă nu sunt interesate să facă performanță administrativă.
Ajungem astfel în situația ca noul ”ales” să încerce să-și scoată repede banii investiți și atunci ”alesul, împreună cu aleșii” se apucă de furat ca în codru și nu îi mai interesează nimic de soarta localității și mai ales a cetățeanului care i-a votat. Hoția și corupția merge așa de departe încât nici nu mai au jenă, o fac pe față, în ochii lumii, iar când sunt prinși și anchetați o dau pe răzbunare politică și nici nu vor să recunoască că au jefuit cetățeanul și localitatea. Dacă sunt prinși cu mâța în sac, atunci se dau bolnavi de moarte și cer milă și îndurare de la procurori și judecători.
Încercam în articolul anterior ”NU ȘTIM CE ESTE ORAȘUL, DAR MULȚI VOR SĂ CANDIDEZE PENTRU A DEVENI PRIMARI DE URBE” să fac o comparație între modul de manifestare al unui primar sau consilier neinstruit și un pilot de avion care a reușit să-și ia brevetul de zbor fără a parcurge însă formele de inițiere necesare. Spuneam despre acel pilot că el măcar nici nu știe ce este un avion, la ce se folosește el, și mai ales nimic despre modul cum funcționează acesta. Dar totuși, prin forma de imbecilitate pe care o manifestă, aidoma cu a primarilor noștri, acest pseudo-pilot se încumetă să se urce la manșa avionului și iată cam ce poate rezulta:
• Varianta a I-a. Aflat în fața aparaturii de bord se inhibă și nu are nici știința de carte cu experiența necesară și nici curajul necesar de a atinge și pune în funcțiune aparatura de zbor. Totuși, pentru că salariul de pilot, ca de altfel și salariul de primar, este foarte atrăgător, nu se dă jos de la comandă și tine ca un bou avionul pe loc. Uite așa el îmbătrânește, ajunge la pensie, avionul ruginește și pasagerii sunt cei păgubiți pentru că au plătit niște servicii de care nu vor putea beneficia niciodată (cum este cazul și multor primari ai Bucureștiului care au procedat în acest fel, de la Crin Halaicu la Viorel Lis și mulți alți primari de sectoare, de orașe și municipii, cât și de localități rurale).
• Varianta a II-a. Dacă din greșeală sau dintr-un entuziasm inconștient atinge niște manșe, avionul se pune în mișcare, dar lipsa de cunoștințe nu îi permite să-l și ridice de la sol și avionul eșuează ieșind de pe pistă, fapt care aduce avarii majore aeronavei, iar pasagerii suferă accidentări grave, sau unii chiar pot să și moară (așa este cazul primarilor de teapa lui Videanu, Băsescu etc.).
• Varianta a III-a. Dacă dintr-o pură nimereală acest pilot neinstruit reușea să ridice aparatul de zbor de la sol, el nu-l mai poate controla și în mod sigur contribuie la prăbușire lui. În urma acestui dezastru, toți pasagerii mor, inclusiv pilotul, iar de avion nici nu se mai pune problema, pentru că este transformat în niște resturi carbonizate. Similar acestui dezastru putem asocia actul de administrare al Bucureștiului de către fostul primar Sorin Oprescu, apoi al altor municipii ca Iașul, Constanța etc. precum și al numeroaselor localități rurale aduse în pragul falimentului de actualii edili.
Pe scurt, iată ce ne paște dacă mai acceptăm diletanții să se implice în actul administrativ al localităților din România, iată ce nenorociri ne pot aduce acești candidați iresponsabili, inconștienți și fără nici un fel de educație în domeniu, de frică și respect față de cetățean, dar mai ales față de Dumnezeu. Acești neoameni fără de conștiință, au însă un tupeu nemărginit, ne cred idioți, speră să ne cumpere conștiința și mai ales viitorul cu te miri ce fleacuri, pentru că ei ne cred pe noi naivi și mai ales fără educația civică necesară pentru a înțelege semnificația voltului.
Dacă ne dorim cu adevărat un alt fel de trai, dacă vrem să stăm cu fruntea sus în fața copiilor și a nepoților noștri, trebuie ca să ne implicăm cu toți, să participăm activ la toate mitingurile electorale și să-i chestionăm pe toți candidații mai ceva ca la anchetele de la DNA. Nu trebuie să fim miloși, indiferenți sau îngăduitori cu nici un candidat, pentru că de modul cum vom ști să alegem depinde viitorul nostru și al localității în care trăim și sper că toți dorim să trăim din ce în ce mai bine.
Așa să ne ajute Dumnezeu, să ne dea mintea necesară pentru a deveni CETĂȚENI LUCIZI ȘI MAI ALES RESPONSABILI.
Mircea Vintilescu
No comments:
Post a Comment