O primă mare gafă care îmi dă serios de gândit

Astăzi, 21 noiembrie 2014 am avut parte de o zi festivă, în care Curtea Constituțională a României a confirmat rezultatul alegerilor prezidenţiale, aducând la cunoştinţa întregii ţări şi înmânându-i candidatului Klaus Iohannis Hotărârea acestei instituţii cu privire la validarea şi confirmarea rezultatului acestor alegeri, respectiv că Domnul Klaus Iohannis este Preşedintele României.

Sala de şedință a acestei respectabile instituţii fundamentale a statului român a fost plină, participații la această solemnitate fiind constituiţi din trei grupuri principale, respectiv înalţi magistrați membrii ai Curţii Constituţionale în calitate de gazde, Domnul Klaus Iohannis în calitate de Preşedinte nou ales al României şi amfitrion al acestei festivităţii, însoţit de toţi fruntaşii Partidului Național Liberal, cât şi de Preşedintele în exerciţiu, Domnul Traian Băsescu însoţit de principalii reprezentanţi ai instituţiei prezidenţiale.

Surprinzător pentru mine a fost să constat că din alaiul de personalităţi care l-au însoțit pe Domnul Klaus Iohannis la această festivitate făceau parte numeroşi politicieni de mare rang, dar care au probleme serioase cu justiţia, asupra cărora presa, preluând din comunicatele DNA, cât şi din alte surse, au menţionat că sunt implicaţi în acte foarte grave de corupţie. Ca aceşti oameni să se simtă într-o siguranţă confortabilă pe termen scurt şi mediu, acestui alai i s-a alăturat şi un distins avocat care are bune rezultate în apărarea în faţa justiţiei a marilor corupţi ai României.

Mă întreb de ce a fost necesar ca personalul de înalţi magistraţi şi mai ales publicul SĂ VADĂ ACEASTĂ COMPONENŢĂ TOTAL NEFERICITĂ A ALAIULUI ÎNSOŢITOR al noului Preşedinte al ţării chiar în sala de şedinţe a acestei instituţii sacre pentru statul român, respectiv al Curţii Constituţionale? Vor aceşti demnitari să ne avertizeze că de acum în colo, pentru că ei sunt în preajma Preşedintelui, sunt persoane intangibile în faţa justiţiei române? Ce rol a avut prezenţa acestui distins avocat în acest alai alături de Preşedintele Iohannis? Vrea dânsul prin această nouă postură să intimideze şi mai ales să influenţeze poziţia şi eventual decizia magistraţilor când se implică în apărarea inculpaţilor în slujba cărora se pune?

Iată numai câteva întrebări care îmi dau serios de gândit. Dacă lucrurile stau aşa cum gândesc acum, mă întreb: OARE EU AM VOTAT CUMVA GREŞIT? Dar nu vreau să exagerez cu aceste concluzii pripite şi vreau să cred că lucrurile nu vor sta chiar aşa, pentru că vorbim de LUCRUL BINE FĂCUT şi mai ales de O ROMÂNIE A NORMALITĂŢII.

Cred că a venit timpul să separăm apele. Nimeni nu îi poate interzice unui eminent avocat să-şi facă meseria, dar cred că nu este corect şi legal ca să pună politica şi imaginea de politician fruntaş în slujba meseriei de avocat. Trebuie să se aleagă clar între aceste două vocaţii, ori una ori alta. Împletirea celor două activităţi pot duce direct la compromiterea celui care le desfăşoară, cât şi indirect, a personalităţilor aflate în preajma dânsului.

Mai cred că este necesar ca noul preşedinte să fie foarte riguros în selecţia acelor personalităţi care doresc să fie mai mereu în preajma dânsului, pentru că o vorbă din bătrâni spune foarte sugestiv: ”Spune-mi cu cine te asociezi, ca să-ţi spun cine eşti”.

Aş fi foarte bucuros dacă aceste mesaje vor fi luate în serios pentru că întregul popor, dar şi personalităţi marcante din afara ţării au mari aşteptări de la noua conducere a ţării, iar imaginea conducătorului contează enorm. Vreau să cred că această întâmplare nefericită poate fi catalogată în zicala: A GREŞI E OMENESC, DAR A PERSEVERA E DIABOLIC ŞI COMPROMIŢĂTOR.

Mircea Vintilescu

Cine vrea să pună acid pe rană?

Dacă acei politicienii care propun astăzi defrișarea unor mari suprafețe de păduri ar merge în vizită la Muzeul Hărților din București, care se află pe strada Londra și ar consulta colecțiile cartografice vechi ar avea posibilitatea să constate că până la nivelul secolului XVII, teritoriul României avea un grad de împădurire de circa 78%.

Și în această situație, la producerea unor fenomene meteorologice periculoase (ploi torențiale de mare intensitate), cronicile au consemnat producerea unor inundații locale, dar care nu afectau așezările umane. Tot din aceste cronici aflăm că alunecările de teren care se produceau erau de o foarte mică intensitate și numai cu caracter sporadic.

După anul 1750, când s-a intensificat migrația românilor ungureni se stabileau pe terenurile din Valahia, despăduririle pe care e le făceau pentru genera noi zone de pășunat au luat proporții deosebit de mari, fapt care a îndreptățit pe domnitorii munteni să reglementeze prin hrisoave și edicte nivelul defrișărilor, mai ales din Podișul Getic, Podișul Mehedinți și din Câmpia Română. Se constatase încă de la acea vreme că defrișările cauzau nu numai ample alunecări de teren și inundații în zonele deluroase, dar ele se manifestau cu o mare violență și în zonele de câmpie, fenomen care până la acea vreme nu se producea chiar și în situația ploilor torențiale de vară.

Începând cu anul 1900, sfidând toată strădania domnitorilor români în a conserva și chiar dezvolta fondul forestier, defrișările de păduri au luat o mare amploare în toate provinciile țării, concomitent cu schimbarea nu numai brutală, dar și total nechibzuită a modului de utilizare al terenurilor din zonele despădurite. Tot din această perioadă putem vorbi de amploarea inundațiilor și al alunecărilor de teren care se produceau atât în zonele montane, în zonele deluroase și mai ales în zonele de câmpie.

După inundațiile catastrofale din anii 1970 și 1975, PCR analizând cauzele generatoare ale acestor fenomene distructive pentru mediu și om, ia prin lege o hotărâre fundamentală, respectiv aprobă și impune PROGRAMUL DE AMENAJARE COMPLEXĂ AL BAZINELOR HIDROGRAFICE, program care a început să fie pus în practică din anul 1980 și trebuia să se finalizeze în cea mai mare parte a lui în jurul anului 2000.

Pe lângă lucrările hidrotehnice de mare anvergură realizate, respectiv mari acumulări de apă, regularizări de cursuri de apă, îndiguiri și derivații, un mare accent se punea pe refacerea fondului silvic mai ales în zonele montane și deluroase. La câmpie s-au realizat numeroase perdele forestiere de protecție.

După 1990, s-a declanșat dezmățul asupra întregului fond silvic al țării, fenomen care a fost asigurat în principal de ambiguitățile voite din cuprinsul noilor legi care au abrogat prevederile PROGRAMUL DE AMENAJARE COMPLEXĂ A BAZINELOR HIDROGRAFICE și în numele democrației au dat liber la defrișări după placul și dorința de înavuțire a fiecăruia.

Tot poporul trebuie să știe și să responsabilizeze toată clasa politică de după anul 1990 că actualele distrugeri generate de inundațiile care se produc chiar și la ploi total nesemnificative se datorează actului criminal de a dezgoli teritoriul țării de pădurile care cu greu și multă cheltuială au fost regenerate și conservate în mai toate zonele considerate de mare risc la inundații de după perioada anilor 1970.

Așa s-a ajuns ca în perioada 1990-2013, peste 65% din fondul forestier existent să fie decimat fără nici o rațiune, iar nenorocirile generate de inundațiile și alunecările de teren să se producă în lanț. Ba mai mult, se dorește acum ca printr-o nouă inițiativă parlamentară propusă de PSD, ca defrișarea fondului forestier care a mai rămas în picioare, mai ales în zonele montane și deluroase, să se intensifice pentru a face loc amenajărilor de agrement, pentru că în zonele de câmpie, acest act criminal a fost deja desăvârșit.

Regretabil este că populația din bazinele hidrografice inferioare ale tuturor râurilor stă impasibilă și nu ia nici un fel de atitudine asupra acestei inițiative politice cu efect distrugător și chiar criminal față de mediul înconjurător, față de bunurile, viețile și mai ales față de sănătatea comunităților umane care vor resimți din plin efectul negativ al pasivității lor.

Mai exact, majoritatea localităților din zonele de deal și de câmpie vor suferi la cele mai mici ploi efectul dezastruos al inundațiilor, al alunecărilor de teren, al distrugerilor de drumuri, de terenuri arabile, al colmatării albiilor râurilor, al eroziunilor de albii etc., etc.

Văd că acești politicieni vor cu tot dinadinsul să TOARNE DIN BELȘUG ACID PE RĂNILE SĂRĂCIEI DIN ROMÂNIA. Pentru înavuțirea lor grabnică, ei vor să nenorocească pe toți românii, să transforme această țară într-un deșert care se va numi probabil BLESTEMUL CARPATIN AL EUROPEI.

Această atitudine a politicului din România are loc în momentul când se acutizează fenomenul schimbărilor climatice în toată Europa, când fenomenele hidro-meteorologice periculoase nu numai că s-au intensificat ca frecvență, dar au devenit și mult mai violente ca manifestare. În loc să gândim la modul de RENATURARE și/sau la REFACEREA FONDULUI SILVIC, LA UN MOD NOU ȘI JUDICIOS DE UTILIZARE A TERENULUI, iată că politicul nostru analfabet și hrăpăreț, gândește tocmai invers, respectiv la DISTRUGEREA TOTALĂ A PĂDURILOR ȘI CHIAR A ȚĂRII.

Pentru a stopa acest dezmăț al politicului aflat la putere, cred că a venit timpul ca Partidul Ecologist Român, chiar așa mic cum este acum, să se implice și să-și justifice prezența lui scena politică a țării, chiar dacă nu este încă o formațiune politică parlamentară. Cu sprijinul SOCIETĂȚII CIVILE, această formațiune politică poate nu numai opri acest dezmăț la nivelul fondului forestier al țării, dar poate chiar să-și aducă contribuția care i se cuvine la redresarea situațiilor dezastruoase în care ne aflăm acum în privința protecției mediului înconjurător în România.

Dacă societatea civilă va avea un reprezentant credibil și la nivelul clasei politice, conlucrarea dintre aceste două forțe va fi benefică pentru toată populația țării, iar satisfacția împlinirii eforturilor lor vor fi reale.

Pornind de la aceste realități fac un apel către toți cei care doresc BINELE ROMÂNIEI SĂ SE IMPLICE ACUM, CĂCI UN RĂU O DATĂ FĂCUT NU MAI POATE FI ÎNDREPTAT. Este timpul să luăm în serios acest apel, să ne implicăm cu toate energiile noastre dacă dorim să mai năzuim la bunăstare pe aceste meleaguri, țară care din păcate a ajuns pe mâna unor politicieni fără nici un căpătâi.

Mircea Vintilescu

Informatii importante pentru populaţia afectată de inundaţii

Pentru că numeroase sate au fost iar afectate de inundaţii datorate revărsărilor de apă din albiile râurilor, inundaţții care au afectat numeroase gospodării individuale, inclusiv fântânile sau puţurile din curtea acestora, se impune ca populaţia, împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale (primării) să cunoască şi să aplice următoarele reguli:

1. Pe toată perioada cât se menţine luciul de apă în curțţle gospodăriilor NU TREBUIE UTILIZATĂ APA DIN FÂNTÂNI pentru consum în scop potabil, menajer sau pentru adăpatul animalelor.

2. După retragerea completă a apelor se impune salubrizarea prin efectuarea unor pompări speciale a fiecărei surse de apă gin gospodăriile afectate de inundaţii.

3. Fiecare sursă de apă va fi dezinfectată utilizându-se pastile de cloramină, sau var cloros sau chiar sare de bucătărie grunjoasă.

4. După dezinfectarea sursei de apă se va efectua o nouă pompare a sursei cu evacuarea apei la şanțul marginal al uliţei/străzii.

5. Cetăţenii afectaţi de inundaţii trebuie să solicite în scris la Primărie ca Direcţia Sanitară a judeţului respectiv să efectueze în MOD GRATUIT analize asupra probelor de apă pe care urmează a le recolta din fiecare fântână afectată.

6. Pentru efectuarea în condiţii corecte a recoltării şi analizei probei de apă, atât populaţia, cât şi reprezentanţii primăriei trebuie să solicite ca Direcţia Sanitară să respecte cu stricteţe metodologia prezentată sub titulatura ”PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE RECOLTARE ŞI ANALIZĂ A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR”.

7. Primăria şi populația va trebui să solicite ca rezultatele buletinelor de analiză să fie puse la dispoziţia locuitorilor din localităţile afectate în cel mai scurt timp posibil, împreună cu indicaţiile privind modul de folosire al apelor din aceste surse de apă.

Până la aflarea acestor informaţii se impune a NU SE UTILIZA APA DIN FÂNTÂNILE AFECTATE pentru consum în scop potabil, menajer sau pentru adăpatul animalelor, EXISTÂND RISCUL CA SĂ SE CONTACTEZE DIFERITE BOLI DE NATURĂ HIDRICĂ (hepatită, dizenterii, boli digestive, holeră etc.), boli care se pot transforma în epidemii la nivelul localităţii sau chiar în pandemii.

Pe toată perioada cât sursele locale de alimentare cu apă nu pot fi folosite, populaţia este îndreptăţită să ceară autorităţilor locale şi judeţene să le asigure ÎN MOD GRATUIT NECESARUL MINIM DE APĂ, acesta fiind o prevedere legală.

În situaţia în care se identifică deteriorarea stării de sănătate a unui locuitor din zonele afectate de inundaţii SE IMPUNE CA ÎN CEL MAI SCURT TIMP ACESTA SĂ SE PREZINTE LA MEDIC, IAR PRIMĂRIA SĂ SOLICITE UN PROGRAM DE VACCINARE ÎN MASĂ A POPULAŢIEI.

Mare atenţie, riscurile post-inundaţii sunt deosebit de nefaste atât în mod direct, cât şi indirect pentru consumatorii direcţi, POPULAŢIE SAU ANIMALELE DOMESTICE CRESCUTE ÎN GOSPODĂRII.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE RECOLTARE ŞI ANALIZĂ A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAȚIONAR
(MODEL)

FIŞĂ DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR – din data de: 15.04.2014

A. CODUL SURSEI DE APĂ: BC-32-29-6-128 A-2 (se stabileşte în mod arbitrar exemplu: indicativul judeţului, un număr pentru comună, numărul satului, numărul gospodăriei, o literă pentru proba de bază la care se ataşează un număr pentru eşantionul de apă prelevat de la suprafaţa luciului de apă şi o altă literă la care se ataşează un număr pentru eşantionul de apă prelevat de la zona de fund a sursei de apă, o altă cifră pentru proba martor).

B. DESCRIEREA PUNCTULUI DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ:

b.1. Tipul sursei de apă din care se face recoltarea probei de apă: puţ săpat şi tubat cu ţeavă PVC;

b.2. Înălţimea ghizdului (tubulatura puţului care iese la suprafaţa solului) se măsoară cu ruleta din dotare şi se trece în fişă: 0,80 m;

b.3. Adâncimea sursei de apă măsurată de la suprafaţa solului până la fundul/talpa acesteia (se măsoară sau se iau informaţii care se trec în fişă, iar valoare se exprimă în m): 18,5 m – puțul săpat captează imperfect stratul acviver de mică adâncime (freatic);

b.4. Se determină adâncimea nivelului hidrostatic (NHs) momentan măsurat de la suprafaţa solului până la luciul de apă şi se trece în fişă (valoarea se exprimă în m): 12,5 m;

b.5. Se calculează grosimea/înălţimea stratului de apă acumulat în puţ (valoarea obţinută se exprimă în m): 18,5 -12,5 = 6,00 m;

b.6. Se descrie dotarea punctului de recoltare a probei de apă: apa se scoate manual, cu o găleată din tablă zincată prevăzută cu clapetă ce are un volum de 10 litrii care este acţionată de un scripete. În medie se scot circa 12 găleţi/zi.

C. DESCRIEREA VECINĂTĂŢILOR APROPIATE FAŢĂ DE PUNCTUL DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ

Puţul este amplasat în apropierea zonei de acces în gospodărie, terenul din jurul puţului este săpat şi acoperit cu iarbă, puţul având următoarele vecinătăţi:

• la nord: 5,5 m faţă de şanţul marginal al uliţei şi 35 m faţă de o fântână învecinată;
• la nord-est: 32 m față de o latrină neimpermeabilizată;
• la est: 86 m faţă de grajdul pentru vaci din incinta gospodăriei;
• la vest: 15 m faţă de limita clădirii casei de locuit;
• la nord-vest: 8 m faţă de limita unui solar pentru creşterea intensivă a legumelor;
• la nord: 51 m faţă de limita de proprietate, 96 m faţă de o latrină neimpermeabilizată şi 216 m faţă de un alt puţ săpat şi tubat.

D. DESCRIEREA CONDIŢIILOR CLIMATICE MOMENTANE EXISTENTE LA PUNCTUL DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ SUBTERANĂ

d.1. cerul: parţial acoperit cu nori;
d.2. vântul: prezintă uşoară adiere;
d.3. temperatura aerului la soare: +19,5oC;
d.4. temperatura aerului la umbră: + 13,5oC.

E. CONDIŢIILE DE RECOLTARE A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR DIN PUŢUL SĂPAT

E.1. RECOLTAREA PROBELOR DE APĂ DIN ZONA DE SUPRAFAŢĂ A STRATULUI DE APĂ DIN PUŢ, ÎN SISTEM STAŢIONAR

Se pregătesc toate dispozitivele existente în dotarea echipei pentru prelevarea probelor de apă, respectiv:

• geanta izotermă şi frigorifică pentru depozitare şi transportul recipienţilor cu probele de apă;
• fir gradat cu plutitor pentru măsurarea nivelului hidrostatic (NHs) din puţ, sau alt dispozitiv electronic care permite efectuarea acestor măsurători;
• fir gradat cu o greutate din plumb pentru măsurarea adâncimii puţului, sau alt dispozitiv electronic care permite efectuarea acestor măsurători;
• pâlnia pentru transferul probei de apă;
• cilindru gradat din sticlă incoloră;
• oglindă portabilă;
• lupă;
• ruletă;
• găleată emailată/smălţuită cu volumul de 10 l;
• recipienţii pentru îmbutelierea probelor de apă (este preferabil ca aceştia să fie din sticlă sau din material plastic inert, fiecare fiind prevăzuţi cu dopuri cu închidere etanşă);
• se inscripionează în mod vizibil pe fiecare recipient codul probei de apă prelevată, conform modelului prezentat la punctul ”A”;
• se pregătesc şi se calibrează toate dispozitivele pentru efectuarea de măsurători la locul de prelevare al probei de apă, respectiv:
  • termometrul pentru măsurarea temperaturii apei;
  • pH-metrul electronic/electric pentru măsurarea pH-ului apei;
  • conductometrul pentru măsurarea conductivităţii electrice;
  • eventual şi alte dispozitive pentru efectuarea de determinări cantitative sau semnificative la locul de recoltare a probei de apă;
  • se pregătesc toate foițele de staniol pentru înfăşurarea fiecărui recipient care conține proba de apă recoltată.

E.1.1. EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE RECOLTARE A PROBELOR DE APĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR DIN STRATUL SUPERFICIAL DE APĂ ACUMULAT ÎN PUŢ

• se măsoară cu ruleta din dotare lungimea/înălţimea găleţii cu supapă din dotarea puţului;
• găleata cu supapă din dotarea puţului se introduce uşor/lin în puţ până se atinge oglinda apei, operaţiune care va trebui să se identifice acustic;
• se lansează foarte uşor găleata cu supapă în stratul de apă din puţ, având grijă ca numai 2/3 sau maxim 90% din lungimea ei să fie cufundată în stratul de apă;
• se extrage uşor găleata cu apă din puţ şi se scoate în afara ghizdului puţului, ea urmând a fi aşezată în găleata emailată;
• se analizează foarte atent starea luciului de apă din găleata de recoltare (utilizându-se acest scop oglinda portabilă şi lupa din dotare) pentru a se identifica: prezenţa de corpuri plutitoare, irizații sau pelicule de substanţe extractibile, informații care se trec în fişa de recoltare: luciul de apă nu prezintă corpuri plutitoare ci numai uşoare irizaţii de substanţe extractibile;
• se determină pe cale olfactivă mirosul apei din găleata de prelevare și se înscrie în fişa de recoltare: apa din găleată prezintă un slab miros de hidrogen sulfurat;
• se descarcă apa din găleata de recoltare în găleata emailată din dotare;
• se introduce cilindrul de sticlă gradat în găleata emailată şi se umple complet (la ras), urmând a se identifica:

• prezenţa sedimentelor în apă care se înscrie în fişa de recoltare: în apă s-au identificat sedimente flotabile în suspensie de culoare negricioasă;
• se determină culoarea apei din cilindrul gradat care se va înscrie în fişa de recoltare: apa prezintă o culoare slab gălbuie, opalescentă;
• se aşează cilindrul de sticlă într-un loc ferit şi se va reanaliza proba de apă din el după circa 30 de minute în vederea identificării vitezei de sedimentare a sedimentelor, date care se vor trece în fişa de recoltare: după 30 de minute în cilindrul gradat s-a depus un strat de sedimente cu grosimea de circa 2 mm;
• se introduce termometrul în apa acumulată în găleata emailată şi se măsoară temperatura apei care se va trece în fişa de recoltare: temperatura stratului superficial de apă din puţ a fost înregistrată la ora 11,32 de 9,6oC;
• se introduce senzorul pH-metrului în apa din găleata emailată pentru determinarea pH-ului apei care se va înscrie în fişa de recoltare: pH-ul apei la recoltare avea valoarea de 6,3 unităţi pH;
• se introduce senzorul conductometrului în apa din găleata emailată pentru determinarea valoarea conductivității electrice a apei, valoare care se va înscrie în fişa de recoltare: conductivitatea electrică a apei la recoltare avea valoarea de 1.632 µS/cm2;
• cu apa din găleata emailată se clătesc foarte bine de două-trei ori recipienţii în care urmează a fi colectată apa subterană din stratul superficial de apă al puţului (recipientul pentru proba martor şi recipientul care se va preda la laborator), inclusiv pâlnia pentru transferul probei de apă;
• se va goli de tot conţinutul de apă găleata emailată şi se va pregăti pentru recoltarea propriu-zisă a probei de apă;
• găleata cu supapă din dotarea puţului se va introduce uşor/lin în puţ până se atinge oglinda apei, operaţiune care va trebui să se identifice acustic;
• se lansează foarte uşor găleata cu supapă în stratul de apă din puţ, având grijă ca numai 2/3 sau maxim 90% din lungimea ei să fie cufundată în stratul de apă;
• se extrage ușor găleata cu apă din puţ și se scoate în afara ghizdului puţului, ea urmând a fi poziţionată deasupra găleţii emailate;
  • se transferă o parte din apa prelevată din puţ în fiecare recipient, acestea urmând a se umple complet (până la ras), după care se înșurubează foarte bine dopul recipientului;
• se înveleşte fiecare recipient inscripţionat cu folia de staniol şi se introduc în poziție verticală în geanta frigorifică pentru depozitare temporară şi transport.

E.1.2. EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE RECOLTARE A PROBELOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN SISTEM STAŢIONAR DIN STRATUL INFERIOR DE APĂ ACUMULAT ÎN PUŢ

• găleata cu supapă din dotarea puțului se introduce ușor/lin în puț până se atinge talpa/fundul puțului, operațiune care va trebui să se identifice prin simț la mâna care acționează scripetele;
• se extrage ușor găleata cu apă din puț și se scoate în afara ghizdului puțului, ea urmând a fi așezată deasupra găleții emailate;
• se analizează foarte atent starea luciului de apă din găleata de recoltare (utilizându-se acest scop oglinda portabilă și lupa) pentru a se identifica: prezența de corpuri plutitoare, irizații sau pelicule de substanțe extractibile, informații care se trec în fișa de recoltare: luciul de apă nu prezintă corpuri plutitoare și nici irizații sau pelicule de substanțe extractibile;
• se determină pe cale olfactivă mirosul apei din găleata de prelevare și se înscrie în fișa de recoltare: apa din găleata de recoltare prezintă un slab miros de hidrogen sulfurat;
• se introduce cilindrul de sticlă gradat în găleata cu proba de apă din dotarea puțului și acesta se umple complet (la ras), urmând a se identifica:
prezența sedimentelor în apă care se înscrie în fișa de recoltare: în apă s-au identificat sedimente flotabile în suspensie de culoare negricioasă;
se determină culoarea apei din cilindrul gradat care se va înscrie în fișa de recoltare: apa prezintă o culoare slab gălbuie, opalescentă;
se așează cilindrul de sticlă într-un loc ferit și se va reanaliza proba de apă din el după circa 30 de minute în vederea identificării vitezei de sedimentare a sedimentelor decantabile, date care se vor trece în fișa de recoltare: după 30 de minute în cilindrul gradat s-a depus un strat de sedimente cu grosimea de circa 4 mm;
• se introduce termometrul în apa acumulată în găleata cu supapă și se măsoară temperatura apei care se va trece în fișa de recoltare: temperatura stratului inferior de apă din puț a fost înregistrată la ora 11,45 de 8,4oC;
• se introduce senzorul pH-metrului în apa din găleata cu supapă pentru determinarea pH-ului apei care se va înscrie în fișa de recoltare: pH-ul apei la recoltare avea valoarea de 6,1 unități pH;
• se introduce senzorul conductometrului în apa din găleata cu supapă pentru determinarea valoarea conductivității electrice a apei, valoare care se va înscrie în fișa de recoltare: conductivitatea electrică a apei la recoltare avea valoarea de 1.862 µS/cm2;
• cu apa din găleata cu supapă se clătesc foarte bine de două-trei ori recipienții în care urmează a fi colectată apa subterană din stratul inferior de apă al puțului (recipientul pentru proba martor și recipientul care se va preda la laborator), inclusiv pâlnia pentru transferul probei de apă;
• se transferă o parte din apa prelevată din puț în fiecare recipient, acestea urmând a se umple complet (până la ras), după care se înșurubează foarte bine dopul recipientului;
• se învelește fiecare recipient inscripționat cu folia de staniol și se introduc în poziție verticală în geanta izotermă și frigorifică pentru depozitare temporară și transport.

Fișa de recoltare astfel completată se multiplică, din care un exemplar se predă împreună cu recipienții special pregătiți la laboratorul de analiză hidrochimică și hidrobiologică, iar un exemplar se menține la persoana/firma care a efectuat prelevarea probelor de apă.

La predarea fișei de prelevare împreună cu recipienții care conțin eșantioanele de apă subterane recoltate pentru a fi analizate la laboratoarele de specialitate, se va înscrie pe fiecare exemplar al fișei de recoltare data și ora predării eșantioanelor de apă, precum și numele persoanei care predă și a persoanei care a recepționat probele de apă, făcându-se o mențiune specială că aceste fișe de însoțire ale probelor de apă au fost predate laboratorului respectiv.

ATENȚIE! Este preferabil ca durata de transport a probelor de apă subterane de la locul de prelevare la laboratoarele de specialitate să nu dureze mai mult de 24 de ore. Transportul probelor de apă trebuie realizat în mod obligatoriu în geanta izotermă și frigorifică, fără expunerea acesteia la surse de căldură sau de lumină naturală și/sau artificială.

Fișa de recoltare va conține în mod obligatoriu o anexă care nu se predă la laboratorul de hidrochimie și hidrobiologie, ea urmând să conțină:

ANEXA

LA FIȘĂ DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ SUBTERANĂ
ÎN SISTEM STAȚIONAR
din data de 15.04.2014

A. Detalierea elementelor de amplasament a sursei de apă subterană investigate: Localitatea (sat, oraș): satul: Izvoarele, comuna: Balaciu, județul: Bacău.

B. Detalii de localizare: Strada: Florilor, nr. 183, proprietarul sursei de apă: Constantinescu Vasile (vezi schița cu planul de amplasament a sursei de apă și vecinii apropiați).

C. PERSOANE PREZENTE LA LOCUL DE RECOLTARE A PROBEI DE APĂ:
• Constantinescu Viorica – soția proprietarului gospodăriei și al sursei de apă;
• Alexandru Marin – vecinul apropiat al gospodăriei lui Constantinescu Vasile;
• Vasilescu Ștefania – angajat la Primăria comunei Balaciu.

În prezența acestor martori s-a procedat în data de 15.04.2014 la:
• Efectuarea măsurătorilor/determinărilor unor parametrii fizico-chimici pentru probele de apă recoltate din puțul aflat în proprietatea lui Constantinescu Vasile, valori care au fost înscrise și în fișa de recoltare;
• S-a procedat la inscripționarea codurilor pe toți recipienții în care au fost colectate eșantioanele de apă recoltate din sursa de apă investigată (probe de apă de la suprafața stratului de apă și din zona inferioară a puțului);
• S-a procedat la sigilarea cu ceară a dopurilor pentru cele patru probe martor, din care două probe martor de apă (BC-32-29-6-128 A-1.1 și BC-32-29-6-128 A-2.1) vor rămâne în custodia proprietarului gospodăriei care s-a angajat că le va păstra la congelatorul propriu până la data la care i se va comunica să o predea, iar alte două probe martor (BC-32-29-6-128 A-1.1 și BC-32-29-6-128 A-2.1) vor rămâne în custodia recoltatorului;
• Patru recipienți conținând probele de apă BC-32-29-6-128 A-1; BC-32-29-6-128 A-2 și BC-32-29-6-128 A-1.1, respectiv BC-32-29-6-128 A-2.1 au fost introduși la data de 15.04.2014, în geanta izotermă și frigorifică, din care recipinții cu indicativul BC-32-29-6-128 A-1 și BC-32-29-6-128 A-2 urmează a fi duși și predați de către recoltator la un laborator de hidrochimie și hidrobiologie autorizat în vederea efectuării determinărilor de specialitate.

Această anexă se semnează de către toți participanții la operațiunea de recoltare, după care se multiplică în mai multe exemplare, din care câte un exemplar se predă fiecărui semnatar, iar un exemplar se menține la persoana/firma care a efectuat prelevarea probelor de apă.

LISTA INDICATORILOR DE CALITATE PENTRU APELE SUBTERANE CARE NECESITĂ A FI INVESTIGAȚI.
(ATENȚIE! Apele subterane nu sunt sinonime cu apele potabile)

ANTETUL LABORATORULUI DE HIDROCHIMIE
AUTORIZAȚIA DE FUNCȚIONARE

BULETIN DE ANALIZĂ AL APELOR SUBTERANE

Buletinul de analiză are ca anexă FIȘA DE RECOLTARE

Codul probei de apă:

Determinări obligatorii care trebuiesc executate atât la locul de recoltare a probei de apă, cât și în laboratorul de hidrochimie și hidrobiologie.
Pentru fiecare indicator de calitate determinat se va trece și metoda de lucru utilizată.

1. Nivelul hidrostatic al apei subterane măsurat în puț (NHs) [m]; 2. Temperatura apei [oC]; 3. Miros; 4. Culoare; 5. Turbiditate; 6. Prezența sedimentelor în apă; 7. Concentrația ionilor de hidrogen (pH) [unități pH]; 8. Conductivitatea electrică (CE) [µS/cm2]; 9. Sulfuri și hidrogen sulfurat (HS-) [mg/dm3]; 10. Dioxid de carbon liber (CO2) [mg/dm3].

Determinări obligatorii care trebuiesc executate în laboratorul de hidrochimie și hidrobiologie. Pentru fiecare indicator de calitate determinat se va trece și metoda de lucru utilizată.

11. Calciu (Ca++) [mg/dm3]; 12. Magneziu (Mg++) [mg/dm3]; 13. Sodiu (Na+) [mg/dm3]; 14. Potasiu (K+) [mg/dm3]; 15. Amoniu (NH4+) [mg/dm3]; 16. Fer bivalent (Fe++) [mg/dm3]; 17. Fer trivalent (Fe+++) [mg/dm3]; 18. Fer total [mg/dm3]; 19. Mangan (Mn++) [mg/dm3]; 20. Azotați (NO3-) [mg/dm3]; 21. Azotiți (NO2-) [mg/dm3]; 22. Sulfați (SO4--) [mg/dm3]; 23. Bicarbonați (HCO3-) [mg/dm3]; 24. Carbonați (CO3--) [mg/dm3]; 25. Cloruri (Cl-) [mg/dm3]; 26. Fosfați (PO4---) [mg/dm3]; 27. Hidroxil (OH-) [mg/dm3]. 28. Substanțe organice oxidabile exprimate în oxigen [mg/dm3]; 29. Substanțe organice (KMnO4) [mg/dm3]; 30. Substanțe organice (CCO-Cr) [mg/dm3]; 31. Duritatea totală [gr. germane]; 32. Duritatea temporară [gr. germane]; 33. Reziduu filtrabil uscat la 105oC [mg/dm3]; 34. Produse petroliere [mg/dm3].

35. Număr total de bacterii; 36. Număr probabil de bacterii coliforme; 37. Număr probabil de bacterii coliforme fecale; 38. Streptococi fecali; 39. Bacterii de genul Salmonella.

Acești indicatori de calitate reprezintă numărul minim de indicatori care permit o caracterizare hidrochimică a stării de calitate a apei subterane din punctul de recoltare care este analizat. Acest punct de investigare trebuie menținut constant și pentru următoarele prelevări de probe de apă.

Buletinul de analiză va trebui să aibă număr de înregistrare de ieșire cu data respectivă. Este absolut necesar ca buletinul de analiză a probei de apă să fie iscălit în clar de către persoanele autorizate pentru a face determinările fizico-chimice și bacteriologice, de persoana autorizată pentru efectuarea validării datelor înscrise în buletin, cât și de reprezentantul persoanei juridice a laboratorului respectiv.

Următoarea prelevare de probe de apă se va realiza tot din punctele stabilite anterior, fie după o ploaia intensă în zonă (peste 15 litrii/m2), la maxim 5 zile de la producerea ei, fie după o perioadă mai îndelungată de secetă (minim 30 de zile), dar fără a depăși un interval de timp mai mare de 90 de zile între două prelevări.

Și la a doua campanie de prelevare a probei de apă se va păstra integral lista indicatorilor de calitate nominalizați, cât mai ales punctele de prelevare utilizate anterior.

Cele două buletine de analiză se vor analiza/interpreta pentru a scoate în evidență variația în condiții de timp diferite a principalilor indicatori de calitate ai apei subterane.

După efectuarea acestei analize se va putea trece fie la extinderea gamei indicatorilor de calitate, fie la restrângerea ei. Indicatorii de calitate suplimentari care pot fi determinați în a treia campanie de recoltare pot fi de la caz la caz:

40. Zinc (Zn++) [mg/dm3]; 41. Siliciu (Si++) [mg/dm3]; 42. Aluminiu (Al+++) [mg/dm3]; 43. Amoniac (NH3) [mg/dm3]; 44. Arsen (As+++) [mg/dm3]; 45. Bariu (Ba++) [mg/dm3]; 46. Cadmiu (Cd++) [mg/dm3]; 47. Cianuri (CN-) [mg/dm3]; 47. Crom hexavalent (Cr++++++) [mg/dm3]; 48. Crom bivalent (Cr++) [mg/dm3]; 49. Crom total [mg/dm3]; 50. Cupru (Cu++) [mg/dm3]; 51. Detergenți sintetici anionici [mg/dm3]; 52. Fluor (F-) [mg/dm3]; 53. Fenoli antrenabili cu vapori de apă [mg/dm3]; 54. Mercur (Hg++) [mg/dm3]; 55. Nichel (Ni++) [mg/dm3]; 56. Plumb (Pb++) [mg/dm3]; 57. Aldrină și dieldrină [mg/dm3]; 58. Amine aromatice [mg/dm3]; 59. Argint (Ag++) [mg/dm3]; 60. Benzen [mg/dm3]; 61. Benzopiren [mg/dm3]; 62. Beriliu (Be++) [mg/dm3]; 63. Bor (B+++) [mg/dm3]; 64. Clordan [mg/dm3]; 65. Cloroform [mg/dm3]; 66. Hidrocarburi policiclice aromatice [mg/dm3]; 67. Litiu (Li+) [mg/dm3]; 68. Molibden (Mo++++++) [mg/dm3]; 69. Seleniu (Se++) [mg/dm3]; 70. Tricloretan [mg/dm3]; 71. Triazine [mg/dm3]; 72. Trihalometan [mg/dm3]; 73. Uraniu natural [mg/dm3]; 74. Vanadiu (Va++) [mg/dm3]; 75. Suma tuturor pesticidelor [mg/dm3]; 76. Activitatea radioactivă alfa totală; 77. Activitate radioactivă beta totală.

Deoarece costurile pentru extinderea sistemului de investigare a calității apei subterane sunt mari, selecția indicatorilor de calitate suplimentari care va trebui să facă obiectul celei de-a treia campanie de recoltare a probelor de apă subterană, se va face numai de către un specialist în hidrochimie și hidrogeologie, acesta urmând să indice și folosirea unor eventuale substanțe de conservare pentru asigurarea stabilității unor indicatori de calitate care își pot modifica concentrația din momentul prelevării eșantionului de apă până la intrarea probei în analiză.

UNELE LABORATOARE DE HIDROCHIMIE ȘI HIDROBIOLOGIE UNDE SE POT EFECTUA CONTRA COST BULETINE DE ANALIZĂ A APELOR SUBTERANE

1. APA NOVA: Adresa: Str. Aristide Demetriade nr. 2, sector 1, Bucuresti, Romania. (langa magazinul Adam). Numar unic de apel: 021/ 207 77 77. Email: consumator@apabucur.ro http://www.apanovabucuresti.ro/
Competente: Analize pentru apa potabila. Conform informatiilor de pe site-ul Apa Nova, tariful este de 250 lei cu TVA inclus (informatie la nivelul anului 2013)

2. ALMARO MED: LABORATOR DE ANALIZA SI CONTROL AL CALITATII APEI. Adresa: Str Traian Popovici 79-91, sector 3, Bucuresti. Tel/fax 021/322.00.92. Email: office@almaromed.ro
http://www.almaromed.ro/
Competente: apa potabila, apa imbuteliata, apa pentru piscine, ape reziduale, apa tehnologica pentru prepararea betoanelor

3. LABORATORUL NATIONAL DE REFERINTA PENTRU SUPRAVEGHEREA CALITATII APEI. Adresa: Str. Dr. Leonte Anastasievici Nr.1-3, Sector 5, Bucuresti
Tel: +4021 3183620 int. 205. Fax: +4021 3123426
http://www.insp.gov.ro/

4. UNILAB. Adresa: Calea Bucureștilor nr. 305 Imobil A16, Otopeni, Ilfov. Tel: 031 822 03 06. Fax: 031 817 36 67. E-mail: office@unilab.ro
http://unilab.ro/
Competente: Analize pentru apa potabila

5. LABROM. Adresa: Str. Liliacului, Hemeius, Bacau. Tel: + 40 234 211 877 Fax: + 40 372 876 712. E-mail: office@labrom.ro
http://www.labrom.ro/
Competente: LABROM BACAU efectueaza analizarea oricarui tip de apa uzata sau reziduala, menajera si industriala, oricat de specifica, pentru orice tip de compusi organici, minerali, complecsi metalici proveniti din operatii de galvanizare, emulsii de prelucrare cu continut de aditivi organo-metalici, detergenti etc.

6. LABORATOARELE TONNIE. Adresa: Ploiesti 100032, str. Golesti nr. 5, et. I
Mobil: 0040 722 30951. Tel/Fax: 0040 244 596193.

E-mail: info@tonnie-labs.ro
http://www.tonnie-labs.ro/
Competente: Analize pentru apa potabila si apa uzata

7. APAVITAL. Adresa: str. Mihai Costăchescu nr. 6, Iaşi, RO – 700495. Telefoane centrală: 0232-215.410, 215.411, 215.412, 215.413. Telefon call center: 0232.969, Fax : 0232.212.741.

Program: luni-vineri: 07.00 – 21.00.

E-mail : contact@apavital.ro , media@apavital.ro
http://www.apavital.ro/verifica_apa_potabila-1707-ro.html
Compenente: Analize apa potabila si apa uzata

8. SC RAJA SA. LABORATOR APĂ POTABILĂ – PALAS. Constanţa, Bdul. Aurel Vlaicu, nr. 137. Tel. 0241/621374

LABORATOR APĂ UZATĂ – CONSTANŢA SUD. Constanţa, Str. Theodor Speranţia, nr. 1. Tel. 0241/682623

LABORATOR APĂ UZATĂ – MANGALIA. Mangalia, Str. Portului, nr. 54-55. Tel. 0241/751263
http://www.rajac.ro/laboratoare
Competente: Analize apa potabila si apa apa uzata

9. DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA CONSTANTA. Contact – Directia de Sănătate Publică. Adresa: Aleea Lacramioarei nr.1. Telefoane: 0241 / 480939, 0241 / 480940, 0241 / 480945. Fax: 0241 / 480946. E-mail: secretariat@dspct.ro; relatii.publice@dspct.ro; Adresa: str. N. Iorga nr.89. Tel. centrala: 0241 / 481601
Secretariat tehnic: 0241 / 481613. Fax: 0241 / 481642
http://www.dspct.ro/s8/tarife/
Competente: Analize apa potabila si apa uzata

10. APA CANAL SA GALATI. Adresa: Strada C. Brancoveanu nr. 2 Localitate Galati, Romania cod 800058. Legaturi directe: Telefon fix: 0236 473380. Telefon mobil:
0749 285300. Fax: Secretariat: 0236 473332. Registratura: 0236 473367. Dispecerat: 0236 473360. Dispecerat: Telefon fix: 0236 463294. Telefon mobil: 0752 128892
Call Center 1: 0236 472341. Call Center 2: 0236 472342. Call Center 3: 0236 472343
Telverde: 08000800860
Legaturi interioare: Relatii cu publicul: 127. Dispecerat: 133. Adrese e-mail contact: office@apa-canal.ro 
http://www.apa-canal.ro/tarife-laboratoare/
Competente: Analize apa potabila

11. COMPANIA APA BRASOV. Adresa: Brasov – Romania, Str. Vlad Tepes nr. 13
FAX: 0268/471427. Contact Center: Telefon: 0268/926
http://www.apabrasov.ro/ro/servicii/monitorizarea-calitatii-apei/#laborator-apa-potabila
Competente: Analiza apa potabila si apa uzata

12. Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – ECOIND. Adresa: str. Drumul Podu Dambovitei nr.71-73, sector 6, Tel: 021410 03 77.
Fax 021 410 05 75. e-mail: ecoind@incdecoind.ro
http://www.incdecoind.ro/
Sucursale: Timisoara, Piata Regina Maria nr.1, et. 2. Tel: 0256 220369. e-mail ecoind.tm@gmail.com
http://www.incdecoind.ro/
Rm. Valcea, strada Uzinei nr.1, Tel. 0250737543

Mircea Vintilescu

Cum ne conservăm dezastrul – cu multă indiferenţă

Alegerile europarlamentare au trecut şi politicienii noştri au tras cele mai bune concluzii: TREBUIE GĂSITE CELE MAI BUNE METODE PENTRU CONSERVAREA DEZASTRULUI ROMÂNILOR ŞI AL ROMÂNIE. Cred că este singurul lucru care preocupă major pe aceşti neoameni din zilele noastre..

O primă metodă folosită este ABUREALA POPULAŢIEI. Iată că în loc să se preocupe de găsirea acelor căi de a scote ţara din sărăcia cruntă în care se zbate, ei se preocupă de îndobitocirea populaţiei cu probleme doctrinare, cu realizarea de alianţe şi fuziuni, care să dea consistenţă mai mare furturilor realizate de aşa-zisele partide de stânga sau de dreapta. În mintea acestor pseudo-politicieni se conturează acum un gând şi mai sălbatic: DACĂ POLARIZĂM POLITICUL ÎN DOI POLI ”SERIOŞI” DE STÂNGA SAU DE DREAPTA, ALTERNATIVA LA HOŢIA BANULUI PUBLIC SE VA REALIZA FĂRĂ NICI O PROBLEMĂ.

Îmi amintesc că la finele anului 1989 eram singura ţară din fostul lagăr socialist care NU AVEA NICI UN FEL DE DATORIE EXTERNĂ, BA MAI MULT, ERAM SINGURA ŢARĂ SOCIALISTĂ CARE AVEA DE ÎNCASAT SUME IMPRESIONANTE DIN ACTIVITATEA DE COMEŢȚ EXTERIOR. Mai aveam o industrie şi o agricultură care a produs suficient de mult pentru a achita datoriile de război sau datoriile făcute pentru dezvoltarea sau industrializarea ţării. Totodată aveam planuri măreţe de electrificare integrală a transportului feroviar, de construcţie de autostrăzi etc.

După anul 1990 partidele politice de dreapta sau de stânga, în cea mai bună alternanţă la hoţie şi jaf au făcut în 24 de ani praf toată România, au pauperizat toată populaţia şi se gândesc foarte serios cum pot vinde totul, INCLUSIV VIITORUL.

Beneficiind de INDIFERENŢA CETĂŢEANULUI, toţi politicienii au făcut numai pe căi necurate averi fabuloase, unii au ajuns chiar în topul milionarilor lumii. Atât partidele de dreapta cât şi cele de stânga s-au luptat din răsputeri în acest interval de timp pentru a jefui în folosul lor tot ce se poate fura, astfel că astăzi România se află, datorită politicilor promovate de ei, pe ultimul loc în mai toate domeniile în rândul ţărilor care fac parte din Uniunea Europeană.

Credeam că după aceste alegeri liderii de drepta sau de stânga vor analiza cu maximă responsabilitate cum trebuie REDRESATĂ ROMÂNIA PENTRU A INTRODUCE PROGRESUL ŞI BUNĂSTAREA, PENTRU ERADICAREA SĂRĂCIEI, PENTRU PROTEJAREA ACESTUI TERITORIU ÎMPOTRIVA FENOMENELOR DISTRUCTIVE GENERATE DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE etc., etc.

Nici vorbă de aşa ceva, toţi se gândesc numai cum să procedeze pentru a pune mâna pe puterea absolută ca să trăiască numai din hoţie şi jaf. Născocesc combinaţii politice care să le aducă procente în plus la viitoarele alegeri, dar nu se gândesc ce legi trebuie să dezvolte şi să promoveze pentru a face ceea ce trebuie, adică să genereze prosperitate şi bunăstare populaţiei care ar trebui să-i voteze.

Greşeala monumentală a cetăţeanului român este că SE RESEMNEAZĂ, nu vrea să se implice cu nimic pentru a schimba radical acest curs al DEZMĂŢULUI POLITIC. Mulţi cetăţeni scârbiţi de incultura politică promovată de toţi demnitarii, au crezut că ABSENTEISMUL DE LA URNE îi va scuza CĂ NU AU CU CINE VOTA, dar viața a demonstrat că şi în lipsa a peste 67% din electorat, jaful politic al ţării nu este cu nimic influenţat în diminuarea lui.

Alţii au crezut că prin autoanularea buletinului de vot vor da un semnal clar CĂ NU AU CU CINE VOTA, dar şi aşa, viaţa a demonstrat că măreţele idealuri ale politicienilor români de a se îmbogăţi numai prin jaf şi prin hoţie nu pot fi oprite. Ba mai mult, acum încearcă să valorifice în folosul lor aceste comportamente nefireşti ale cetăţeanului spunând sus şi tare că ASTA ESTE VOINŢA POPORULUI.

Eu nu pot înțelege cum cea mai mare parte a populaţiei educate a României acceptă un asemenea comportament al întregii clasei politice, care se foloseşte de mase pentru a distruge definitiv această ţară şi mai ales de a oprima la sânge pe fiecare cetăţean în parte. Oare nu mai avem noi cetăţenii acestei ţări nimic de spus în legătură cu soarta noastră şi a ţării în general? Chiar vrem să fim spectatorii acestui comportament al dezmăţului şi dezastrului politic?

În loc să ne unim forțele ca să gândim cum putem face faţă acestor nenorociri la care până astăzi suntem simpli spectatori, noi încercăm să intrăm în jocul murdar al politicienilor şi să ne polarizăm şi noi în adepţi ai doctrinelor de stânga sau de dreapta. Păi de doctrine are nevoie România astăzi când natura se răzbună cu furie pe dezmăţul făcut asupra fondului silvic, pe proasta organizare administrativă şi politică a fiecărei localităţi şi judeţ în parte? Chiar nu putem să înţelegem că la îndemnul puterilor străine asupra justiţiei, vizualizăm cu toţii, zilnic, cum absolut toţi demnitarii ţării de dreapta şi de stânga sunt arestaţi pentru hoţiile săvârşite?

Dacă această boală a indiferenţei faţă de noi înşine ne-a contaminat în aşa măsură că nu mai suntem în stare să reacţionăm, eu spun că nu avem nici o scuză în faţa copiilor sau a nepoţilor noştri de a continua cu un asemenea comportament. Trebuie să conştientizăm că STĂ ÎN PUTEREA FIECĂRUI CETĂŢEAN VIITORUL LUI ŞI AL URMAŞILOR LUI, iar implicarea lui în a redresa această situaţie dezastroasă în care ne aflăm este ABSOLUT NECESARĂ.

Trebuie mai mult ca ori când să demonstrăm noi, SOCIETATEA CIVILĂ că nu polarizarea doctrinară în stânga sau dreapta reprezintă calea de a ieşi din acest mare necaz în care ne aflăm, CI O NOUA GÂNDIRE ŞI ABORDARE ASUPRA MODULUI CUM PUTEM SĂ NE AUTOPROTEJĂM, CUM PUTEM READUCE PROGRESUL ŞI PROSPERITATEA ÎN ROMÂNIA. Invit pe această cale pe fiecare cetăţean să îşi rezerve timpul necesar pentru a înţelege că numai PRIN IMPLICAREA LUI CONŞTIENTĂ ŞI RESPONSABILĂ, PRIN UNITATE ŞI ATITUDINE CIVICĂ mai putem schimba lucrurile în bine în ROMÂNIA.

Circul la care asistăm astăzi cu POLARIZAREA CIOLANULUI nu ne foloseşte la nimic, iar antidotul îl poate reprezenta numai CETĂŢEANUL EDUCAT care trebuie să se implice pentru a nu lăsa această corabie care se numeşte România în bătaia valurilor, respectiv la discreţia anarhismului politic promovat prin doctrine declarative şi fără conţinut.

Mircea Vintilescu

Ce înseamnă să fii un nimeni în Europa

S-au încheiat şi alegerile europarlamentare din România. Am văzut multe figuri de politicieni care au ţinut să transmită NIMIC pentru cum doresc ei să ne reprezinte în Parlamentul Europei. Acesta este cel mai TRIST lucru.

Cred că aceşti oameni politici, cărora li s-a alăturat şi un independent, lucru de apreciat, aşadar spunea că aceşti politicieni care se consideră apţi de a ne reprezenta interesele în marea Uniune de state ale Europei NU AU HABAR PE CE LUME TRĂIESC ŞI MAI ALES PENTRU CE TRĂIESC.

Când nu transmiţi nimic concret alegătorilor, pentru ce doreşti să mergi în cel mai înalt for politic al Europei? Înseamnă că nu cunoşti nimic din problemele grave care afectează România şi nici nu intuieşti nimic din tot ceea ce se prefigurează ca dificil în viitorul apropiat la nivelul continentului nostru.

Cred că toţi aceşti curajoşi TEMBELI, care prin ruleta norocului au ajuns europarlamentari, au lucrat probabil cu flacăra violetă şi au reuşit să imbecilizeze întreaga naţie, pentru că altă explicaţie a voturilor primite de ei, eu nu am.

Nu s-a vorbit nimic despre problemele grave cu care se confruntă România sub aspectul natalităţii, educaţiei, ocrotirii sănătăţii, politicilor fiscale şi financiare, drepturilor omului, protecţiei mediului înconjurător, siguranţei funcţionării statale şi nici nu a existat vreo dezbatere cu privire la modul de integrare al tinerilor în viaţa economică a ţării.

Nu am auzit nimic din gura celor care ne-au reprezentat până acum în Parlamentul Europei despre problemele dificile de acest gen care există sau se prefigurează la nivel european şi mai ales nu s-a prezentat nimic despre soluţiile pe care vor încerca să le propună.

Am auzit în schimb numai aberaţii şi multe, multe TÂMPENII din gura unor oameni care se cred politicieni. Pentru mine aceşti oameni aleşi, dar şi nealeşi, reprezintă cel mai bun produs rezidual al politicii româneşti din zilele noastre.

Mă aşteptam ca măcar cu ocazia alegerilor parlamentare la nivel european să aud că cineva este preocupat de un nou mod de pregătire a teritoriului european şi în speţă al României, ca să putem minimaliza efectele distructive ale schimbărilor climatice. Dar şi pentru acest domeniu se vede că nu avem oameni pregătiţi de nici un fel.

Din toată această campanie a rezultat că POLITICIENII NOŞTRI HABAR NU AU PENTRU CE ŞI PENTRU CINE FAC POLITICĂ. Cred că nici nu cunosc această problemă, dar ca nişte inconştienţi se implică foarte activ în NIMIC. Mă întreb pentru ce merge această armată de 32 de IMBECILI la Bruxelles? Ce vor aceşti NIMENI să facă pentru România? Când România nu are nimic de spus în Parlamentul European, pot să cred că România nu mai există?

Scriu aceste rânduri sub formă rezumativă, numai cu gândul la populaţia tânără a acestei ţări şi încerc prin aceasta să evidenţiez ce înseamnă lipsa de preocupare a tineretului şi mai ales a populaţiei mature de a se implica responsabil într-un nou mod de a face politică în România.

Iată unde duce indiferenţa, lipsa de educaţie civică, lipsa comunicării corecte între cetăţeni: TOATE CONDUC LA PROMOVAREA NONVALORILOR ŞI LA CONDAMNAREA NOASTRĂ LA SĂRĂCIE ŞI LA SUFERINŢĂ.

Fiecare cetăţean ar trebui să se întrebe foarte serios aşa: DACĂ NOI ROMÂNII NU MAI AVEM NIMIC DE SPUS ÎN EUROPA, CE MAI CĂUTĂM ÎN ACEASTĂ UNIUNE? POATE CĂ TOŢI O DUCEM AŞA DE BINE ÎNCÂT NU MAI PUTEM VIZUALIZA ŞI CONŞTIENTIZA MIZERIA ÎN CARE TRĂIM. Dar cum lucrurile nu stau aşa, îmi permit să spun răspicat: TREZIŢI-VĂ ROMÂNI! NU SE POATE CONTINUA AŞA. CU INDIFERENŢĂ, LENE, INCULTURĂ ŞI MAI ALES CU INDOLENŢA UNUI CETĂŢEAN NEEDUCAT! O SĂ AJUNGEM MAI RĂU CA UCRAINA.

Mircea Vintilescu

Declaraţia de la Mangalia, 23 februarie 2014

ROMÂNIA, Mangalia, 23 februarie 2014
DECLARAŢIE

Urmarea faptului că la sediile a numeroase organizaţii nonguvernamentale şi a grupurilor de activişti în domeniul protecţiei mediului s-au prezentat fie în sistem individual, fie în numele unor comunităţi umane, numeroase persoane care au solicitat explicaţii privind potenţialele riscuri la care aceştia pot fi expuşi în urma promovării activităţilor în domeniul exploatării gazelor de şist, în baza prevederilor art 5. lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: „Dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu”, în urma întrunirii de la Mangalia din data de 22-23 februarie 2014 a mai multor organizații nonguvernamentale, grupuri de activişti şi voluntari, persoane fizice şi juridice care au analizat modul de implicare al autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului, cât şi al autorităţilor locale în procesul de coordonare pentru reglementarea şi promovarea acestor noi tipuri de activităţi, s-au desprins următoarele disfuncţiuni manifestate de către aceste autorităţi privind îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, respectiv:

1. În contradicţie cu prevederile art. 66 alin. 2 din Legea 265/2006, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului nu a realizat şi pus în funcţiune sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării stării lui actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acestuia, încurajând fără nici un suport tehnic, sistemul de reglementare al activităţilor de explorare-exploatare al gazelor de şist.

2. Autoritatea publica centrală pentru protecţia mediului, împreună cu autorităţile locale nu s-a implicat în ducerea la îndeplinire şi respectare a prevederilor art. 70 privind „informarea publicului asupra riscurilor generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei şi a mediului.”

3. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului nu s-a implicat pentru a impune respectarea de către autorităţile teritoriale a principiilor care stau la baza legii protecţiei mediului, respectiv „principiul precauţiei în luarea deciziei” şi „principiul acţiunii preventive” în modul de reglementare al acestor noi tipuri de activităţi, referitoare la exploatarea gazelor de şist în România.

4. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului a manifestat dezinteres total în punerea efectivă în aplicare a prevederilor art. 75 din prezenta lege ”în situaţiile sau în cazul producerii unor dezastre naturale în anumite zone ale ţării (ex. localitatea Izvoarele, jud. Galaţi şi nu numai), privind „propunerea, în situaţii speciale constatate pe baza datelor obţinute din supravegherea mediului, declararea prin hotărâre a Guvernului de zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale ţării şi elaborează, împreună cu alte autorități centrale şi locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului, zona respectivă este declarată reintrată în normalitate;”

5. Prin inacţiunile manifestate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului se ajunge în situaţia nedorită de a expune la încălcarea legii conform prevederilor art. 68 lit. a) „deţinătorii de terenuri, cu orice titlu, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au obligaţia să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii mediului geologic”.

Faţă de aceste sumare constatări, la care se mai pot adăuga şi multe alte deficienţe de natură a aduce atingeri drepturilor fundamentale ale omului, referindu-ne la dreptul la viaţă, sănătate, libertate, dreptul la proprietate şi prosperitate, rezultat prin încălcările repetate a prevederilor din Legea mediului nr. 265/2006 şi din Legea apelor nr. 107/1996, solicităm demiterea din funcţie a doamnei ministru Rovana Plumb şi a doamnei ministru Lucia Varga, demnitari care au manifestat pe tot parcursul derulării mandatului lor, numeroase atitudini sfidătoare la prevederile atribuţiilor care le revin din cele doua legi menţionate. În susţinerea cererii de demitere a celor doi demnitari, menţionăm şi manifestarea continuă din partea acestora a unor atitudini de dezinformare a publicului şi de înşelare a aşteptărilor acestuia prin numeroasele afirmaţii publice făcute înaintea actului de investire a acestora ca miniştri, prin care au specificat clar: ”în România nu se va accepta desfăşurarea activităţilor de exploatare a gazelor de şist, cât şi promovarea proiectelor de exploatare a resurselor auro-argintifere prin utilizarea cianurilor din perimetrul Roşia Montană”.

Această Declaraţie a fost redactată şi prezentată la Mangalia la iniţiativa:
Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului – Decan dr. Mircea Vintilescu, Mişcarea Euro-Civică Romană, organizaţia DobroGeea şi Centrul pentru Resurse Civice – Preşedinte Cosmin Barzan, la care au aderat toţi cei peste 300 de participanţi la Conferinţa desfăşurată la Mangalia, aceştia fiind reprezentaţi prin persoane fizice, numeroase grupuri de voluntari şi activişti în domeniul protecţiei mediului înconjurător, organizaţii nonguvernamentale, cât şi unele formaţiuni politice neparlamentare.

Mircea Vintilescu

Minciuna stă cu politicul la masă

Foarte important este modul cum se caută să se ascundă multe din elementele nocive ale tehnologiei de exploatare a gazelor de şist. Astfel, se vorbeşte că elementul principal al acestui mod de exploatare este fracturarea hidraulică. În realitate, acest procedeu de introducere a unor fluide în subteran cu presiuni foarte mari, încărcate şi cu anumiţi aditivi care să favorizeze dizolvarea rocilor, nu reprezintă un procedeu clasic care poate intra în categoria fracturării rocilor, ci mai de grabă de spălare/dizolvare a lor.

Deci se încearcă să se prezinte în mod tendenţios şi eronat această tehnologie pe care vor să o utilizeze unele firme. În schimb, nu se vorbeşte mai nimic despre adevăratul proces de fracturare care se va face asupra pachetelor de roci printr-o succesiune de EXPLOZII ÎN SUBTERAN, explozii care duc la adevărata fracturare/fisurare a rocilor. Acest procedeu se propune a se utiliza din forajul principal vertical în mai multe foraje orizontale care vor acoperii un cerc cu diametrul cuprins între 3 şi 6 km în plan orizontal. Tot pe aceeaşi gaură de sondă, se poziţionează forajele orizontale, sub prima încercare la adâncimi de cca. 20-50 m. până ce stratul de şisturi se epuizează. În aceste locaţii stratul de şisturi va fi fragmentat, fisurat şi rupt sub aspect tectonic pe toată grosimea lui.

De ce este trecut sub tăcere acest lucru? În primul rând nu problema exploziei sub aspectul modului ei de organizare a se produce, ar fi elementul dificil, ci efectul ei asupra stratului de roci. Aici nimic nu poate fi controlat pentru că formaţiunile şistoase nu sunt omogene (ele sunt anizotrope în termen ştiinţific), iar fisurarea produsă în acest tip de roci reprezintă un element total necontrolabil pe toate cele trei axe: longitudinal, latitudinal şi în grosime (sau pe axa înălţimilor).

După producerea acestor fracturări mecanice cu efecte de fisurare, de rupere şi desprindere a fragmentelor de roci, se trece la tehnologia hidraulică, care spală atât gazele de şist, cât mai ales fragmentele de roci desprinse din stat ce vor fi evacuate la suprafaţa solului.

Ce rămâne în urma acestui proces. Cavităţi mari (găuri), care sunt presate de pachete imense de roci sfărâmate şi necoezive şi care au rezultat în urma fracturării mecanice. Aceste spaţii fracturate dau pentru mari perioade de timp o mare instabilitate geotectonică a zonei, chiar şi în situaţia în care nu se produc în zonă în mod natural, nici cele mai mici seisme. În schimb, prin tendinţa naturală de reaşezare a striurilor de rocă atât sub efectul gravitaţiei, dar şi al marilor presiuni exercitate de pachetele de roci care repauzează peste stratul formaţiunilor de şist, această zonă care a fost dezechilibrată tectonic de către om, este generatoare de numeroase seisme cu intensităţi medii, fără a avea nici o legătură cu focarele naturale seismice existenete în zonă.

Dar când în zonă se produc în mod natural seisme cu intensităţi mici sau medii, întreaga zonă fracturată de om mecanic şi hidraulic, va reacţiona deosebit de violent în tendinţa de reaşezare a rocilor, mărind sau amplificând magnitudinea seismului natural incipient, până la valori care pot însemna un mare dezastru pentru tot ce reprezintă construcţii la suprafaţa solului.

Tocmai din acest punct de vedere ar trebui să se hotărască cu mare prudenţă când se iau deciziilor. Din acest punct de vedere mă întreb: Îşi asumă factorii decizionali răspunderea şi în ce fel se face această asumare de răspundere faţă de aceste dezechilibre create de mâna omului, într-o zonă cu seismicitate naturală activă, dar care mai şi beneficiază la suprafaţa solului de obiective care au fost dimensionate să reziste la grade reduse de seismicitate, aşa cum se prezintă aceste zone propuse explorării în prezent?

Amintesc că la cutremurul din anul 1977, zonele fostelor albii ale Dâmboviţei din Bucureşti, care au fost colmatate/umplute cu pământ, iar apoi au fost bine tasate şi pe care s-au construit diferite clădiri (blocuri), au reacţionat foarte diferit faţă de zonele învecinate din afara acestor albii colmatate, Aici (în zona centrală a oraşului) s-a constatat o amplificare a intensităţii seismice ce a determinat producerea celor mai multe prăbuşiri de clădiri/blocuri, sau avarierea foarte avansată a numeroase construcţii. Aceste zone care au fost cartografiate după diferite hărţi mai vechi au fost cele mai vulnerabile la efectul seismului din anul 1977, obligând municipalitatea fie la dărâmarea multor construcţii, fie la executarea unor lucrări foarte costisitoare de consolidări, program care nu s-a finalizat nici până astăzi.

Acest proces de fracturare mecanică prin explozii succesive atât în plan orizontal, cât şi vertical, mai prezintă şi alte riscuri majore, riscuri pe care le voi comenta însă cu altă ocazie.

Dar până atunci se ridică un mare semn de întrebare la adresa tuturor factorilor decidenţi privitor la modul cum NU RESPECTĂ legislația de mediu în vigoare, respectiv prevederile art. 3 din LEGE nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului respectiv:

”Art. 3. - Principiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei legi sunt:

...

b) principiul precauţiei în luarea deciziei;

c) principiul acţiunii preventive;

e) principiul "poluatorul plăteşte";

f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;

h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;

i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Toţi cetăţenii aceste ţări trebuie să-i întrebăm pe aceşti politicieni şi funcţionari iresponsabili CINE LE DĂ DREPTUL SĂ ÎNCALCE LEGEA? CINE LE DĂ DREPTUL SĂ EXPUNĂ POPULAŢIA ŞI BUNURILE MATERIALE LA RISCURI MAJORE CARE PUN ÎN PERICOL VIAŢA ŞI SĂNĂTATEA OAMENILOR?

Propun în acest sens, ca NOI, SOCIETATEA CIVILĂ să transmitem o scrisoare deschisă instituţiei prezidenţiale, celor două Camere ale Parlamentului României, Guvernului României, dar şi instituţiilor subordonate acestuia, prin care să solicităm anularea hotărârilor şi a acordurilor care au fost emise cu nerespectarea prevederilor legale. (21 iulie 2013)

Mircea Vintilescu

Sărbătoarea ilegalismului în protecţia mediului din România

(ARTICOL REACTUALIZAT)

La data de 5 iunie s-a convenit pe plan internaţional să se sărbătorească ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MEDIULUI. La acest eveniment a subscris cum era şi normal și România.

Ca om care lucrez în acest domeniu de foarte mult timp, am încercat să desluşesc tainele acestui eveniment care dă ceva de lucru în mod festivist multor instituţii ale statului, ONG-urilor, diferiţilor oameni de bine din ţară şi de ce nu şi multor politicieni care doresc să se afirme în acest domeniu.

Prima problemă care se ridică este legată de întrebarea: asupra cărui mediu acordăm această atenţie sărbătorească? Pentru mediul academic, mediului cultural, mediului economic, mediului politic? Iar enumerările mai pot continua fără sfârșit.

Dacă ne-am lua după definiţia oficială dată în legislaţia românească (Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului): "mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului".

Eu unul, nu ştiu şi nici nu pot să-mi dau seama ce putem sărbători: ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale terrei?! Aerul?! Apa (şi care apă)?! Solul?! Subsolul cu gazele lui de șist?! Aspectele caracteristice ale peisajului?! Toate straturile atmosferice?! Toate materiile organice şi anorganice?! Fiinţele vii?! Sistemele naturale în interacţiune?! Unele valori materiale şi spirituale?! Calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului?! Cum nici un organism care s-a implicat în acest act sărbătoresc nu a făcut o precizare clară a ceea ce reprezintă motivul festivităţii, cred că poate vom sărbători toate straturile atmosferice, sau poate toate materiile organice, anorganice şi fiinţele vii, sau poate sistemele naturale în interacţiune … Pot să fiu însă foarte sigur că nu vom sărbători unele valori materiale şi spirituale, sau calitatea vieţii ori minunatele condiţii care ne influenţează bunăstarea şi sănătatea, căci exista riscul ca mulţi participanţi la această festivitate să-i ia cu "HUO" pe organizatorii autorităților statului.

Mai mult, Primăria generală a Bucureștiului, alături de numeroasele ONG-uri au profitat de acest eveniment ca să iasă din anonimat şi au adus iar în discuţie problema câinilor fără stăpân, a defrişărilor… şi multe alte probleme colaterale, care au amplificat formulele de festivism declarativ. Am adus în discuție această problemă a definiției mediului pentru a vedea cât de absurdă este, cât de neaplicabilă poate fi, dar mai ales pentru a vedea că valoarea ei juridică este chiar nulă. Însă mai nimeni nu se referă la adevăratele probleme disfuncționale privind protecţia mediului înconjurător din România, respectiv cum este organizată această activitate atât la nivel central cât și local, cum funcţionează aceste instituții şi ce performanţe au, cum se cheltuiesc banii de la bugetul de stat de către instituţiile abilitate ale statului sau de către alte organisme implicate în această problemă etc., în condiţiile în care noi, mai toţi contribuabilii, susţinem cu înverşunare că se manifestă serioase elemente de nechibzuiţă în acest domeniu, ba mai mult, aceste autorități dau undă verde producerii dezastrelor ecologice.

Poate că nu scriam aceste rânduri dacă nu aveam convingerea că şi în viitor se vor folosi aceleaşi forme organizatorice zgomotoase şi mai ales aceeaşi demagogie festivistă care se finalizează… CU NIMIC. În acest sens, ridic câteva probleme care încercă să lămurească cât de cât unele frământări şi preocupări ale mele.

În România nu se poate vorbi cu seriozitate despre PROTECŢIA MEDIULUI, iar cine încearcă să o facă, este cu adevărat iresponsabil! Susțin acest lucru pentru că în legea amintită nu există o definiţie oficială a protecţiei mediului, respectiv ce este aceasta, o activitate? Un deziderat? etc. Este surprinzător cum doamna fost ministru Sulfina Barbu a propus Parlamentului României spre adoptare o lege organică fără un domeniu bine definit, cum Parlamentul României a adoptat o asemenea lege, cum Instituţia Prezidenţială a promulgat-o. Iată că numai sub acest aspect cei sumar enumeraţi şi implicați în actul de legiferare și-au etalat pe deplin incompetenţa profesională, demonstrând cu prisosinţă că manifestă multă superficialitate şi neglijenţă în elaborarea legilor care ne reglementează toate activităţile pe care le desfăşurăm (Atenţie! Acest lucru se întâmplă la legi organice, căci la legile ordinare care derivă din legile organice neglijenţa şi superficialitatea este în floare, aceasta fiind și mai mare).
Mai mult, în această lege, nicăieri nu se specifică şi nici nu se recunoaşte că protecţia mediului în România reprezintă o activitate care trebuie desfăşurată în instituţii abilitate ale statului și care trebuie să-și asume întreaga responsabilitate a actului decizional. De fapt, dacă te uiţi cu atenţie în Cod CAEN (codul activităţilor din economia naţională) protecţia mediului în România nu este recunoscută oficial ca activitate. Păi, dacă nu se recunoaşte această activitate de către stat, se pune întrebarea cum de funcţionează Ministerul Mediului cu toate instituţiile subordonate? Apoi, cum şi pentru ce sunt plătiţi de către contribuabili salariaţii acestor instituţii? Ce fac ei la locul de muncă? Cum justifică cei doi miniștrii împreună cu toţi secretarii de stat şi directori numiţi numai pe criterii politice lefurile frumuşele pe care le iau şi mai ales pentru ce le iau, dacă în România această activitate nu este recunoscută oficial şi se desfăşoară în mod ilegal?!

Chiar pe aceşti oameni incompetenţi nu îi preocupă caracterul de legalitate sub care îşi desfăşoară activitatea?! Spun aceste lucruri întrucât nu am văzut până astăzi nici un fel de intenţie din partea acestor demnitari de a reglementa problema desfăşurării activităţii lor în domeniul protecţiei mediului înconjurător din România, cu toate că în Constituţia României se face vorbire de mai multe ori de "activitatea din domeniul protecţiei mediului". Sfidarea elementelor primare de legalitate sub care trebuie să se desfăşoare o activitate, demonstrează cu prisosinţă incompetenţa politicului din România, dar şi lipsa de preocupare a armatei de personal din toate instituţiile statului de a reglementa această problemă care vizează în primul rând legalitatea locului lor de muncă, dacă la binele comunităților umane nu se mai gândesc. Tot pe această linie a neglijenţei, a incompetenţei, a sfidării propriilor interese ale funcționarului public, dar care vizează interesul cetăţeanului contribuabil, se înscrie şi lipsa de preocupare de a oficializa meseria de specialist sau lucrător specializat în domeniul protecţiei mediului. Astfel, în Codul COR (codul ocupaţiilor din România) nu există nici o menţiune referitoare la profesia de specialist pe componenţi, subcomponenţi sau factori ai mediului înconjurător, sau pentru alte activităţi specifice acestui domeniu.

Iată că din acest motiv, în domeniul protecţiei mediului, întâlnești toți neaveniții sau analfabeții acestei meserii. Găseşti la compartimentul de biodiversitate, ingineri în tehnologia construcţiilor de maşini, la compartimentul reglementări, economişti, la compartimentul monitorizări, absolvenţi ai Conservatorului Ciprian Porumbescu - secţia flaut etc. Iar în conducerea instituţiilor sunt tot felul de indivizi care nu au nimic de-a face cu managementul, gestiunea şi problemele legate de protecţie a mediului înconjurător. Interesant este şi faptul că cetăţeanul de rând şi mai ales ONG-urile, nu sunt preocupate de aceste aspecte. Nu ştiu dacă cineva, grav bolnav cardiac, sau de diabet etc., ar încerca să se ducă să se trateze, plătind şi bani serioşi pe actul medical, la un potcovar. Cred că nu ar face aşa ceva nimeni, nici în ruptul capului. Dar iată că în domeniul protecţiei mediului, această activitate care se desfăşurată în instituţii abilitate ale statului, acest lucru este posibil! Astfel, toţi incompetenţii care nu au avut loc în meseria pentru care s-au pregătit inițial, au ajuns sub diferite formule neortodoxe, să lucreze pe funcţii cu răspunderi foarte importante în domeniul protecţiei mediului, loc de muncă unde îşi arată zilnic incompetența, nonperformanţa profesională și mai ales disprețul față de cetățen și comunitățile umane.

În acest domeniu de activitate, mai marii politicieni ai noştri au pornit de la lozinca: "la fotbal şi la mediu se pricepe toată lumea!!!" Inclusiv dânşii. Efectul se vede: nu se face nimic din ce ar trebui să se facă. Ne ocupăm cu PROGRAMUL RABLA ca activitate centrală și foarte actuală a Ministerului Mediului, în loc să facem activităţi de protecţie a mediului după toate regulile acestei meserii. Dar, din păcate, nu ai cu cine să faci aşa ceva, pentru că cei care mai ştiau câte ceva în acest domeniu au fost maziliţi pentru a face loc întregului lot de oameni aserviţi politic care au un singur merit: posedă ca urmă de la bască o singură circumvoluţiune pe creier, pe care o pun şi pe aceasta cu multă modestie în slujba protecţiei mediului înconjurător din România.

Dacă nu ştim ce este protecţia mediului înconjurător, nu avem recunoscută în România această activitate, implicăm oameni fără experienţă în domeniu (de la miniştri, secretari de stat, directori de departamente şi de agenţii, şefi de servicii şi lucrători pe domenii de importanţă capitală), pentru a gestiona această problemă recunoscută de legiuitor ca „obiectiv de interes public major”, este firesc ca în acest domeniu să domnească haosul, să nu ştim nici măcar acum ce sărbătorim, să nu avem un inventar al problemelor prioritare pe care să le discutăm, să gafăm atât în faţa experţilor europeni dar şi a cetăţeanului român contribuabil atât la bugetul acestor instituţii, cât şi la salariile acestor pseudoexperţi şi lucrători din domeniul protecţiei mediului înconjurător.

Pentru că tot este un moment aniversar, vreau să informez pe toţi cei care au unele preocupări în domeniul protecţiei mediului, că România, astăzi, este cel mai mare importator de poluare din Europa. Aşezarea geografică, relieful carpatic, Dunărea, dar şi mişcarea curenţior de aer din vest, est, sud şi nord spre arcul Carpaţilor, fac ca ţara noastră să primească pe calea aerului o gamă foarte largă de poluanţi toxici bine ascunşi în tot felul de combinaţii chimice, dar cu toxicitate mare, care precipită cu ajutorul ploilor pe întregul spaţiu românesc. Astfel din Europa Occidentală şi Centrală, pe calea aerului primim toată gama de poluanţi evacuaţi în atmosferă de toate ţările din aceste spaţii, poluanţii oprindu-se de regulă la rama vestică a Carpaţilor Orientali şi la rama nordică a Carpaţilor Meridionali.

Prin recentele programe internaţionale de monitoring de fond ale modului de dispersie a norului de cenuşă produs de erupţia vulcanului din Islanda, acest lucru a fost încă o dată demonstrat ca fiind real şi de marea actualitate. Din est, de la Ucraina şi nu numai, poluanţii de tot felul (inclusiv cei radioactivi) care au fost evacuaţi în mediul atmosferic, ajung până la rama estică a Carpaţilor Orientali, unde cea mai mare partea a lor se precipită, sedimentându-se. Din sudul Europei, dar şi din nordul Africii, poluanţii atmosferici ajung până la rama sudică a Carpaţilor Meridionali. Toţi aceşti poluanţi ajung pe sol prin intermediul ploilor care, generic, sunt definite drept "ploi acide". Dar ele sunt şi alcaline, afectând nu numai fertilitatea solurilor dar şi calitatea şi stabilitatea culturilor agricole, sau a întregului covor vegetal de care depinde starea de sănătate și nu în ultimul rând chiar viața noastră.

Aceşti poluanţi duc la scăderea constantă a producţiei agricole, ne îmbolnăvesc pădurile şi pajiştile, ne poluează apele, dar şi mai rău, ne afectează sănătatea, încet, fără ca să ne dăm sema. Aceşti poluanţi ne fac să cheltuim mai mult pentru fertilizarea solurilor depreciate, pentru ocrotirea sănătăţii noastre, cât şi pentru multe alte probleme pe care le-am identificat, sau pe care doar le bănuim. Aceşti poluanţi ne fac din zi în zi mai săraci şi mai vulnerabili şi chiar dependenţi de producţiile agricole ale altor ţări care obţin profituri uriaşe pe necazul nostru, dar care este produs cu bună știință chiar de ei.

Dunărea vine şi ea cu o gamă de poluanţi perverşi, incluşi în aşa-zisa categorie de oligoelemente (ca şi în cazul ploilor acide), afectând calitatea ecositemului acvatic pe tot cursul ei, al Deltei şi chiar a zonei litorale a Mării Negre. Tot ce consumăm din apa Dunării, de la apa de la robinet şi până la faimosul crap sau scrumbie de Dunăre, reprezintă produse afectate de aceşti poluanţi, generic cunoscuţi sub forma de oligoelemente, dar care sunt foarte toxici şi generatori de boli cancerigene, digestive etc.

Interesant este că pentru a afla de ce importăm gratuit acești poluanţi cu valenţe toxice, pe toţi cei care gestionează destinele ţării sau ale populaţiei acestei ţări nu-i interesează cu absolut nimic. Nu s-a investit nimic în monitoringul de fond al aerului ca să ştim de unde vin aceşti poluanţi, ce tipuri de poluanţi primim şi mai ales în ce cantităţi şi ce concentraţii. Investim în schimb în Programul Rabla, program cu care ne lăudăm zilnic la televizor.

Nu au fost informate instituţiile specializate ale statului pentru a face demersurile de rigoare în vederea stopării surselor de poluare transfrontaliere care ne aduc atâtea disfuncţionalităţi. Astfel, Ministerul de Externe se preocupă de voturile din străinătate pe cale electronică, însă nu încearcă să atenţioneze pe marii poluatori europeni de prejudiciile pe care ni le generează. CSAT este preocupat de rolul "destabilizator al presei" şi nici pe departe de măsurile de apărare pe care trebuie să le luăm asupra fenomenului de poluare transfrontalieră. Ministerul de Finanţe se milogeşte în genunchi de fiecare potenţială sursă externă de împrumut, dar nu aplică principiul european şi internaţional referitor la "poluatorul plăteşte". Nu am fost în stare nici măcar să atenţionăm Statele Membre ale UE cât ne datorează pe linia prejudiciilor de mediu create și înregistrate în România de poluarea transfrontalieră, dar ne căciulim în faţa FMI şi acceptăm fără să crâcnim toate condiţiile înrobitoare care ne sunt puse.

Ar fi o mare greşeală să se creadă că România este în totalitate victima altor state. NU! Noi suntem propria noastră victimă că am acceptat ca în fruntea principalelor instituţii ale statului, care au sarcina de a răspunde de integritatea teritorială, de sănătatea populaţiei, de avutul cetăţeanului, să punem sau să acceptăm oameni fără nici o expertiză în domeniu. Acceptăm partide politice care doresc să ajungă în parlament pe problematica protecţiei mediului, dar care nu au habar de această activitate! Acceptăm să sărbătorim evenimente cu rezonanţă internaţională a căror semnificaţie nu o cunoaştem (ziua mediului), care până astăzi ne-a adus și probabil că ne vor mai aduce destule disfuncţionalităţi, deprecieri ale mediului înconjurător şi numeroase prejudicii la nivelul sănătăţii, al avuţiei şi a bunăstării fiecăruia dintre noi.

Sărbătorim… culmea, ceea ce instituţiile statului nu recunosc în mod oficial: activitatea de protecţie a mediului înconjurător!!! Acceptăm ca acest lucru să se desfăşoare în acestă formulă de ilegalitate şi ne mândrim cu acest lucru. Din acest punct de vedere pot spune fără să greşesc că: "MARE ESTE GRĂDINA LUI DUMNEZEU ŞI DESTUL DE PLINĂ CU PROSTIA ROMÂNEASCĂ".

Sper ca la anul, pentru ziua de 5 iunie, să pot scrie un altfel de articol, în care cel puţin aceste probleme disfuncţionale şi succint enumerate să nu mai existe. Nu este vorba de un optimism exagerat. Mă bazez pe puterea de înţelegere şi de acţiune a cetăţeanului român care mai este şi european. Noi trebui să acţionăm conştient, în aşa fel încât să determinăm factorii responsabili să se conformeze legalităţii. Poate că la anul vom putea spune că nu o să ne mai concesionăm resursele naturale pentru a fi exploatate cu cele mai barbare și agresive tehnologii la adresa mediului și a sănătății populației. Pentru acest lucru spun: "DĂ-I DOAMNE ROMÂNULUI MINTEA CEA DE PE URMĂ ȘI CURAJUL DE A SE MANIFESTA CU PRILEJUL ACESTEI ZILE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR GARANTATE DE CONSTITUȚIE, ATÂT ÎN FOLOSUL LOR, CÂT MAI ALES ÎN NUMELE COPIILOR LOR ȘI AL GENERAȚIILOR VIITOARE".

Mircea Vintilescu

Minciună şi abureală pe marginea gazelor de şist

De la intervenţia lamentabilă a ministrului mediului din 16 mai 2013, la postul de televiziune REALITATEA TV, şi de astăzi 19 mai 2013, doamna Rovana Plumb încearcă zilnic să aburească auditoriul cu tot felul de formule tehnico-juridice referitoare la avantajele ipotetice de care naţia română ar beneficia în urma acceptării fără nici o explicaţie a procesului de explorare-exploatare a gazelor de şist în România.

Astfel, distinsa doamnă spune că pentru acţiunea de explorare a acestor resurse subterane, nu este necesară emiterea unui act de reglementare pe linia protecţiei mediului înconjurător. Aceeaşi doamnă susţine că nu s-au dat avize / acorduri pentru această operaţiune, după care revine şi spune că s-au emis “ceva” acte, ca ulterior să explice ca la proşti că explorarea este necesară şi vom vedea peste 5 sau 6 ani dacă exploatarea se va face sau nu. În aceleaşi discursuri doamna de la mediu susţine că sunt în curs de promovare noi tehnologii prietenoase cu mediul înconjurător, care nu vor utiliza fracturarea hidraulică etc.. Pe scurt, o adevărată abureală în tiradă, din care se doreşte să nu se mai înţeleagă absolut nimic.

Scopul acesta meschin de a ascunde un adevăr legat de o încălcare flagrantă a legii, va afecta în final nu numai imaginea USL-ului, dar şi pe cea a PSD-ului şi chiar a acestei persoane care deţine în mod vremelnic funcţia de ministru al mediului, prin încălcarea cu bună ştiinţă şi în mod repetat legea.

Ca să mă explic mai bine, trebuie să îi reamintesc ministrului mediului că problema executării forajelor de explorare / exploatare a hidrocarburilor lichide şi gazoase a fost reglementată prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Astfel, chiar în partea introductivă a acestei Hotărâri se specifică clar:

”Art. 1. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică evaluării impactului asupra mediului a acelor proiecte publice şi private care pot avea efecte semnificative asupra mediului.”

Dacă Uniunea Europeană recunoaşte fără nici un fel de ezitare, că activitatea explorării / exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică, prezintă un grad foarte ridicat de risc asupra mediului înconjurător şi mai ales asupra condiţiilor de viaţă şi de sănătate din comunităţile umane, în care unele ţări chiar interzic acest procedeu pe teritoriul statelor lor, Ministerul Mediului din România, fără a avea nici un argument ştiinţific la bază, neagă public acest aspect, încalcă prevederile acestei Hotărâri şi dă undă verde unei firme private să înceapă explorarea fără asumarea unor responsabilităţi legată de aceste  resurse energetice. Mai mult, acest reprezentant al Guvernului, prin afirmaţiile făcute referitoare la acordarea dreptului de explorare, nesocoteşte total prevederile din ANEXA Nr. 2 la această Hotărâre, care stipulează următoarele:

”LISTA PROIECTELOR PENTRU CARE TREBUIE STABILITĂ NECESITATEA EFECTUĂRII EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
.....
2. INDUSTRIA EXTRACTIVĂ:
.....
d) foraje de adâncime, cu excepţia forajelor pentru investigarea stabilităţii solului.
e) instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţia cărbunelui, petrolului, gazelor naturale şi minereurilor, precum şi a şisturilor bituminoase.”

Dacă luăm prin comparaţie lucrările necesare organizării de şantier pentru efectuarea unui foraj cu adâncimea de 4000 m pentru explorarea resurselor de hidrocarburi lichide sau gazoase, a materialelor utilizate în timpul forării, a modului de testare a stratului productiv și a dezafectării organizării de şantier după finalizarea lucrărilor, atunci am putea constata că problema impactului asupra componenţilor mediului înconjurător are efecte semnificative deosebit de serioase, pe care legiuitorul a încercat să le reglementeze în vederea diminuării şi chiar a eliminării lor.

Modul în care reprezentantul Guvernului (care a dovedit că nu are nici un fel de calificare în acest domeniu) susţine în mod repetat că explorarea gazelor de şist prin executarea unui număr foarte mare de foraje de adâncime nu reprezintă nici un fel de risc sau pericol pentru om şi mediu, reprezintă, după părerea mea, un act de recunoaştere publică a modului conştient de dezinformare a opiniei publice, a societăţii civile şi mai ales a publicului interesat (grupuri sau organisme neguvernamentale) privitor la modalitatea prin care se încearcă să se ascundă alte categorii de interese care nu au nimic comun cu o dreaptă şi bună guvernare.

Este jenant să văd zilnic cum acest ministru încearcă să prostească o ţară întreagă în legătură cu mal-praxisul profesional pe care îl promovează. Se pune întrebarea de ce totuşi nu se doreşte reglementarea legală a operaţiunii de executare a forajelor de adâncime pentru explorarea gazelor de şist?

Un posibil răspuns poate fi rezumat astfel: Printr-un act legal se pot interzice operaţiunile de fracturare hidraulică şi exploatare incipientă la faza de explorare, care ar presupune un dezastru tectonic major în zona superficială a litosferei. Însă acest reprezentant al Guvernului nu doreşte sub nici o formă să preîntâmpine acest lucru. La o asemenea atitudine manifestată public de ministrul mediului, rămâne de văzut care va fi în continuare reacţia opiniei publice, a societăţii civile, a publicului interesat şi mai ales a numeroaselor comunităţi umane. Acestea vor fi cele mai afectate şi vor suporta direct efectele negative şi prejudiciile provocate de o astfel de decizie dată de un ministru care nu cunoaşte, sau nu vrea să aplice prevederile legale. Iată o problemă care trebuie să ne mobilizeze, dacă vrem să evităm dezastrele ce ne vor accentua şi mai mult gradul de sărăcie.

Mircea Vintilescu